AI ar putea elimina joburi, dar nu compensează declinul demografic
Reading Time: 3 minuteRomânia are cea mai mică pondere a angajaților care lucrează în ocupații expuse inteligenței artificiale generative dintre cele 28 de state europene analizate. Cu toate acestea, reducerea necesarului de forță de muncă produsă de AI nu ar fi suficientă pentru a compensa efectul declinului demografic. Până în 2035, reducerea populației active ar putea reprezenta o presiune mai mare asupra pieței muncii decât numărul posturilor eliminate de automatizare, arată o cercetare realizată de analiștii XTB.
România, cel mai puțin expusă la AI
Potrivit analizei, 24% dintre angajații din România lucrează în ocupații ale căror sarcini pot fi preluate, cel puțin parțial, de inteligența artificială generativă. Este cea mai redusă valoare dintre țările incluse în analiză și se situează sub nivelurile din Islanda, Letonia și Cehia. Media UE este de 32%.
La polul opus, Luxemburg ajunge la o expunere de 48%, iar Țările de Jos la 39%. În majoritatea celorlalte state, ponderea angajaților expuși se situează între aproximativ 29% și 35% (vezi grafic mai jos).
Analiștii XTB subliniază că expunerea nu trebuie confundată cu dispariția locurilor de muncă. Indicatorul arată proporția angajaților care lucrează în ocupații în care AI poate prelua o parte dintre sarcini. În multe cazuri, efectul probabil este schimbarea modului de lucru și a structurii sarcinilor, nu eliminarea completă a postului.

Până în 2035, demografia ar putea conta mai mult decât AI
În cele 28 de state analizate, numărul net de locuri de muncă care ar putea dispărea din cauza AI rămâne relativ redus, de cel mult aproximativ 2% din total.
În România, însă, problema mai mare ar putea fi lipsa oamenilor disponibili pentru a ocupa posturile rămase. Până în 2035, după luarea în calcul atât a locurilor de muncă eliminate și create de AI, cât și a reducerii populației de vârstă activă, deficitul de forță de muncă ar putea ajunge la aproximativ 7,7% din numărul actual de locuri de muncă.
Cu alte cuvinte, AI ar putea reduce o parte din necesarul de angajați, dar nu suficient pentru a compensa efectul declinului demografic.
Cele mai expuse sunt ocupațiile în care o parte importantă a activității este repetitivă și poate fi preluată de AI. Exemplele includ introducerea datelor și activitatea tip call center. În schimb, ocupațiile care implică activități manuale, cele din fabrici, operarea utilajelor sau asamblarea nu par a fi amenințate direct de AI în aceeași măsură. Totuși, impactul indirect poate deveni relevant pe termen mai lung, mai ales prin combinarea și mai mult a AI cu robotica și automatizarea producției.

Primii afectați, tinerii care intră pe piața muncii
Un risc important, care nu este surprins complet de cifrele analizate de XTB, îl reprezintă impactul asupra pozițiilor entry-level. De exemplu, un studiu Stanford din 2025 arată că, în Statele Unite, numărul tinerilor de 22–25 de ani care lucrează în profesiile cele mai expuse AI a scăzut cu 13%, în timp ce pentru angajații mai în vârstă situația a rămas stabilă. Explicația este că sarcinile simple, prin care tinerii învață meseria la început de carieră, sunt printre primele care pot fi preluate de AI.
Analiza XTB subliniază că discuția despre impactul AI asupra locurilor de muncă nu poate fi redusă la întrebarea „câte joburi vor dispărea?”. Tehnologia va elimina unele activități, însă va crea altele și va crește productivitatea în anumite domenii.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz














