fbpx
Antreprenori Finanțe

Antreprenoriat la viitor. Cum reîntinerim economia?6 min

24/03/2017 4 min read

author:

Antreprenoriat la viitor. Cum reîntinerim economia?6 min

Reading Time: 4 minute
© Burlesck | Dreamstime.com – Business and entrepreneurship business start

Prudența bilanțieră și rolul mai activ al creditorilor sunt cele mai importante ingrediente atât în rețeta longevității, cât și în cea a performanței companiilor din România, potrivit studiului “Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României”.

Studiul este realizat de Florian Neagu (Director adjunct al Direcției Stabilitate Financiară a Băncii Naționale a României), Florin Dragu (BNR, Direcția Stabilitate Financiară) și Adrian Costeiu (Banca Centrală Europeană, Direcția de Gestiune a Riscurilor) și analizează perspectivele economiei românești prin analizarea a trei categorii de firme care își vor menține rolul important în economie și peste un deceniu: (I) „veteranii în putere”; (II) elita firmelor și (III) întreprinderile de stat.

Autorii consideră că aceste companii au format masa critică ce va modela viitorul economiei. Firmele din masa critică au capacitatea de a face față provocărilor viitoare  – cum ar fi o posibilă adoptare a monedei unice europene, cu condiția ca autoritățile să devină foarte active în remedierea unor vulnerabilități care s-au acumulat în decenii.

Masa critică nu va putea ameliora semnificativ decalajul economic față de UE și va menține România la un nivel al dezvoltării inovative și bazate pe cunoaștere apropiat celui din anii 2000, avertizează autorii studiului.

Media anualizată a creșterii valorii adăugate brute în ultimul deceniu a fost de 4,8 la sută pentru firmele din masa critică (față de 3,8 la sută în cazul celorlalte firme). Sectoarele care nu generează valoare adăugată ridicată sau nu presupun cunoaștere avansată (low-tech, medium low-tech și less knowledge-intensive services) au fost în creștere aproape continuă în ultimele două decenii (ajungând la o pondere de 49 la sută din valoarea adăugată brută – VAB în decembrie 2015).

“Activitățile pe care le-am dori mai dezvoltate în viitor (sectoarele medium high-tech, high-tech și knowledge-intensive services) au o pondere de sub 25 la sută în totalul VAB produse de masa critică, nivel relativ nemodificat din anul 2008”, arată studiul.

Creștere economică de maxim 3,5%

Totodată, analiza ultimelor două decenii arată că România nu va ajunge prea curând la o structură și un nivel de dezvoltare apropiate de cele ale zonei euro, în condițiile în care, dacă toată economia românească ar fi fost compusă în ultimul deceniu doar din firme-elită limita maximă de creștere sustenabilă pentru PIB al României ar fi de circa 3,5 la sută pe an.

Cu toate acestea, autorii consideră că firmele din masa critică au capacitatea de a face față provocărilor viitoare (cum ar fi o posibilă adoptare a monedei unice europene), cu condiția ca autoritățile să devină foarte active în remedierea unor vulnerabilități cronice.

“Ne fundamentăm această concluzie pe faptul că nu am găsit dovezi insurmontabile că structural nu am putea face față exigențelor din zona euro”, arată autorii studiului, care consideră că inițiativa pentru remedierea deficiențelor acumulate în ultimii 20 de ani ar trebui să vină în special din partea autorităților, acestea fiind de altfel responsabile de cele mai multe dintre disfuncționalitățile identificate.

Ce e de făcut?

Pe termen scurt, diminuarea efortului făcut de firme cu fiscalitatea forței de muncă poate ajuta. La fel, oferirea de avantaje fiscale pentru companiile start-up din industriile inovative.

Pe termen mediu, autoritățile sunt chemate să asigure un sistem educațional compatibil cu nevoile pieței – nevoi care au devenit acute inclusiv în sectoare de tip low-tech și less knowledge‑intensive services.

Nu în ultimul rând, numeroase firme din masa critică funcționează într-un regim de concurență intens pe plan local, generat în special de firmele care au un comportament mai lax în ceea ce privește plata obligațiilor financiare sau care apelează la maximizări fiscale excesive. Un asemenea tip de competiție poate fi mai dur decât cel standard (de tip comercial) care s-ar manifesta în cadrul zonei euro. “Din perspectiva intensității, înlocuirea unui tip de concurență cu altul este posibil să ajute firmele din masa critică să gestioneze fără probleme deosebite procesul de aderare la moneda unică. Autoritățile sunt chemate să se asigure că firmele din masa critică nu vor trebui să le înfrunte pe amândouă concomitent”, arată studiul.

Totodată, autoritățile trebuie să asigure un mediu concurențial echitabil, indiferent de proveniența capitalului – străin sau autohton.

În plan fiscal, una dintre soluții este implementarea rapidă a directivei europene privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a plății obligațiilor fiscale. În plan comercial, autoritățile ar trebui să ofere același tratament firmelor cu capital majoritar autohton comparativ cu cel aplicat firmelor străine.

Ingredientele creșterii

Studiul arată că este nevoie de o reîntinerire a economiei, iar acest lucru ar putea fi realizat prin măsuri care să facă intrarea și ieșirea de pe piață mai ușoară, cu discriminare pozitivă pentru firmele implicate în dezvoltare inovativă și bazată pe cunoaștere.

Un alt exemplu are în vedere faptul că prociclicitatea în deciziile managerilor este posibil să se accentueze pe măsură ce masa critică va căpăta și mai mare consistență în economie. În contrapartidă, pentru a se evita evoluții nesănătoase din trecut de tip boom&bust, ar fi indicat ca autoritățile să implementeze politici anticiclice într-o manieră mai amplă decât ceea ce recomandă bunele practici în domeniu.

Un al treilea exemplu evidențiază că firmele din masa critică ar avea merite să fie sprijinite astfel încât să nu fie defavorizate de disciplina mai laxă a altor jucători din economie. În acest sens, pot fi avute în vedere trei măsuri: (i) diseminarea de către autorități a listei cu cele mai performante firme din economie și a listei cu firmele rău-platnice; (ii) un tratament micro și macroprudențial mai avantajos privind creditarea companiilor-elită (de exemplu, neaplicarea unor eventuale cerințe de capital de tipul amortizoarelor pentru risc sistemic pentru expunerile către aceste entități), pentru că istoric acestea și-au rambursat semnificativ mai bine datoriile către bănci, indiferent de fazele ciclului economic și nu sunt surse de riscuri sistemice; (iii) nepermiterea deductibilităților fiscale ale cheltuielilor cu dobânzile pentru datoriile către acționari, dacă firmele înregistrează capitaluri proprii sub pragul minim stabilit de lege.

“Viitorul ar trebui să aducă mai mult interes din partea firmelor către menținerea prudenței bilanțiere  – prin evitarea: supraîndatorării, utilizării capitalului de lucru pentru efectuarea de investiții, inițierea de proiecte supradimensionate, gestionării defectuoase a lichidității etc.”, se arată în concluziile studiului.

Nu în ultimul rând, relația dintre firme și creditorii profesioniști (din sectorul bancar sau din piața de capital) are spațiu să devină mai amplă, inițiativa aparținând celor din urmă (inclusiv prin îmbunătățirea gradului de pregătire profesională a personalului implicat în acordarea finanțării și în gestiunea riscului, precum și prin revizuirea condițiilor de acordare a creditelor).

“Cele două ingrediente – prudența bilanțieră și rolul mai activ al creditorilor – le-am găsit prezente pe scară mai largă atât în cazul <veteranilor în putere>, cât și al firmelor cele mai performante. Cel mai probabil, sunt ingrediente importante atât pentru rețeta longevității, cât și pentru cea a performanței”, mai arată studiul.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *