Antreprenoriatul regenerativ prinde rădăcini

Antreprenoriatul regenerativ prinde rădăcini

Reading Time: 4 minute

Ecoantreprenorul belgian Louis De Jaeger a călătorit timp de cinci ani în jurul lumii, unde a observat efectele declinului biodiversității și ale malnutriției. Întors în Belgia, a ales să se implice activ și a fondat companii, organizații și campanii dedicate regenerării ecosistemelor, implicându-se în proiecte de peisagistică, agroforesterie, traininguri și inițiative educaționale. De Jaeger a povestit ce înseamnă, în practică, antreprenoriatul regenerativ și care sunt cele mai promițătoare soluții pentru companii și comunități.

Care au fost cele mai importante lecții pe care le-ai adus înapoi în Belgia și cum ți-au ghidat activitatea?

Am văzut că, peste tot în lume, oamenii suferă de malnutriție, fie pentru că nu au suficientă mâncare, fie pentru că au prea mult dintr-un tip greșit de hrană, provenită din soluri epuizate sau din surse ultraprocesate. Una dintre cele mai mari lecții este că degradăm peisajele de pretutindeni, iar prin asta, ne săpăm, la propriu, mormântul.

Călătorind și văzând cât de repede deșertificăm planeta, am realizat că trebuie să schimbăm direcția. Astfel că am început să instruim fermieri, să regenerăm peisaje din întreaga lume și, mai recent, să creăm festivalul Ten Lives, pentru a face exact asta.

Cum definești antreprenoriatul regenerativ în practică?

Cel mai important aspect în antreprenoriatul regenerativ este să înțelegem diferența dintre sustenabilitate și regenerare. Dacă ne uităm la sensul cuvântului sustenabil, el înseamnă menținerea lucrurilor așa cum sunt. Dar lumea, așa cum este acum, e departe de a fi ideală. Așadar, dacă menținem această stare, perpetuăm problema însăși. Ceea ce avem cu adevărat nevoie este regenerarea – îmbunătățirea stării actuale a lucrurilor. De exemplu, în loc să păstrăm 0,5% materie organică în sol, trebuie să creștem acest procent.

Același principiu se aplică și în afaceri. Fiecare companie existentă astăzi ar trebui să contribuie pozitiv la societate. Prea multe modele de business sunt extractive: extrag valoare din natură, din sănătatea oamenilor și din țesutul social care ne ține comunitățile unite.

Trebuie să trecem de la o economie extractivă la una regenerativă, iar ca antreprenori ar trebui să ne întrebăm constant: alegerile pe care le facem astăzi reconstruiesc societatea, natura și viețile sau le distrug? Aceasta este esența antreprenoriatului regenerativ.

Cum funcționează agroforesteria și pădurile alimentare în practică și ce impact pot avea asupra comunităților?

Agroforesteria și pădurile alimentare vor salva, la propriu, această planetă. Spun asta cu toată convingerea. Avem nevoie de aproximativ 550 de milioane de hectare de copaci pentru a răci Pământul. Nu neapărat păduri, ci copaci, ceea ce poate însemna și păduri alimentare sau sisteme agroforestiere. Este esențial pentru a stabiliza clima, iar acesta este deja un motiv fundamental. Dar, în același timp, fermierii trebuie și să producă hrană. Agroforesteria rezolvă ambele nevoi: clima și hrana. Există însă și un al treilea element: bunăstarea umană.

Dacă mergi prin terenuri agricole extinse din SUA, observi că nu e deloc un mediu benefic pentru sănătatea mintală, mii de hectare de o singură cultură. Când peisajele sunt mai diverse, cu arbori, culturi mixte, păduri alimentare și elemente naturale, ele devin mai frumoase, mai vii și inspiră comunitățile.

Aceste sisteme readuc natura, oferă hrană diversă și sănătoasă și îi reconectează pe oameni cu pământul. În prezent, porumbul și soia sunt cultivate în principal pentru hrana animalelor, nu a oamenilor, ceea ce rupe legătura firească dintre oameni și natură. De aceea, spun adesea că pădurile alimentare ar merita premiul Nobel pentru pace, pentru că reunesc trei elemente esențiale: clima, securitatea alimentară și conexiunea socială. Trei piloni care, împreună, pot restabili echilibrul planetei.

Care sunt cele mai promițătoare soluții regenerative pe care companiile le pot adopta deja?

Una dintre cele mai promițătoare soluții regenerative, indiferent de domeniul companiei, este investiția în soluții bazate pe natură. Astăzi, în aproape toate industriile, continuăm să aplicăm strategii care luptă împotriva naturii, dar noi avem nevoie de o schimbare completă de paradigmă. Societatea noastră este obsedată de „a ucide”: folosim dezinfectanți pentru a ucide germeni, medicamente pentru a ucide patogeni și pesticide pentru a ucide dăunători.

În loc să ne concentrăm constant pe combaterea răului, ar trebui să creăm condiții pentru ca binele să prospere. Acest principiu se aplică peste tot: de la sănătatea umană la agricultură și chiar la business. Când hrănești viața în loc să lupți cu ea, natura începe să colaboreze cu tine. În agricultură, de exemplu, fertilitatea poate fi crescută direct la fața locului, plantând specii fixatoare de azot.

Prin adăugarea de fâșii de flori la fiecare 60 de metri, fermierii pot crea sisteme naturale de control al dăunătorilor. Sau pot „păcăli” natura plantând soiuri cu înflorire timpurie, care atrag dăunătorii, astfel încât aceștia să dispară până la înflorirea principală. Există nenumărate moduri prin care agricultura poate colabora cu natura în loc să lupte împotriva ei. Iar fiecare companie, indiferent de sector, poate învăța din acest principiu: nu mai lupta cu viața, ci creează condiții pentru ca ea să se dezvolte.

Cum poate fi măsurat impactul regenerativ dincolo de indicatorii financiari?

Cea mai bună modalitate de a măsura impactul regenerativ este prin cele mai importante două lucruri pentru umanitate: fericirea și sănătatea. Orice discuție care nu le are în centru nu este o discuție reală, ci este o fantezie. Desigur, biodiversitatea, sănătatea solului și implicarea comunității sunt indicatori esențiali, dar, în cele din urmă, toate conduc la aceleași rezultate fundamentale: cât de sănătoși și fericiți sunt oamenii. Dacă ne concentrăm cu adevărat pe îmbunătățirea acestor două aspecte, suntem pe drumul cel bun.

Louis De Jaeger a fost prezent în România la Climate Change Summit 2025.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 402 (15 ianuarie – 15 februarie 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.