Finanțe Stiri

Bankingul viitorului7 min

01/04/2016 5 min read

author:

Bankingul viitorului7 min

Reading Time: 5 minute

Conceptul de sharing economy a ajuns si in banking. Vorbim deja despre peer to peer lending, crowdfunding sau crowdinvesting si tot mai multe startup-uri tech intra pe piata bankingului electronic. Ne aflam oare in pragul aparitiei bancilor digitale care nu au capital sau o retea de sucursale? Si cum raspund bancile acestei provocari?

Omer Tetik, director general al Bancii Transilvania (BT), spune ca o banca digitala nu inseamna neaparat o banca fara sucursale, deoarece bancile sunt digitale prin natura lor, chiar si cele mai traditionale dintre ele se bazeaza pe tehnologie. “Ceea ce va face diferenta pe viitor va fi modul in care bancile se vor reinventa si reorienta, deoarece digitalizare inseamna capabilitati noi, un tip diferit de interactiune si servicii personalizate”, spune Omer Tetik.

Bancile reprezinta o utilitate pentru clienti, la fel cum transportul de persoane reprezinta o utilitate, iar cheia succesului pentru Uber a fost simplitatea si disponibilitatea fantastica oferita de aplicatie, arata Antim Iordache, director carduri si online banking al IdeaBank, care este de parere ca si bancile sunt in plin proces de simplificare si de gasire a cailor alternative prin care pot ajunge la clienti.

Crowdfunding – Se refera la o cerere de strangere de fonduri pentru un anumit proiect sau idee de afaceri adresata publicului larg. Este o tehnica de finantare desprinsa din crowdsourcing – una dintre cele mai accesibile metode de a crea un produs in urma utilizarii sprijinului dintr-o comunitate, folosita initial in programare. Cei care sprijina diverse proiecte prin crowdfunding pot primi in schimb ceva simbolic – ocazia de a participa la experienta culturala pe care o finanteaza (aparitia ca figuranti intr-un film, spre exemplu) sau un produs dezvoltat si realizat cu fondurile stranse.

Alexandru Mihalache, Head of Multi Channel Retail Banking UniCredit, subliniaza faptul ca in Italia, Germania, Olanda functioneaza deja de cativa ani banci complet digitale, unde atat conturile cat si creditele pot fi solicitate si deschise complet online, fara nicio vizita in sucursala, dar crede ca bancile care nu au capital propriu sunt inca un subiect fara orizonturi clare. “Si asta in primul rand datorita faptului ca reglementarea ampla de care beneficiaza domeniul financiar limiteaza accesul unor startup-uri in acest sector”, precizeaza Mihalache.

Tocmai asupra riscului ce decurge din lipsa reglementarilor in cazul platformelor de multifinantare atrage atentia Sergiu Oprescu, presedinte executiv al Alpha Bank si presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB). Acesta recunoaste insa ca aceste platforme “musca” din piata de intermediere financiara dominata de banci. “Inovatia schimba bankingul. Atat inovatia in sistemul bancar, cat si in afara sistemului si chiar si in afara reglementarilor”, arata Oprescu.

Crowdinvesting – Ca si crowdfunding-ul, foloseste internetul pentru obtinerea finantarii, doar ca in acest caz in schimbul sprijinului se ofera o anumita forma de beneficii financiare. Modelele de multifinantare cu participare la profit, spre exemplu, promit o parte din profitul viitor realizat de proiectul finantat. Multifinantarea pe baza de titluri de valoare presupune emiterea de actiuni sau de titluri de creanta pe numele sustinatorilor financiari. Diferenta dintre aceasta forma de multifinantare si o oferta publica initiala, de exemplu, consta in faptul ca actiunile emise sunt tranzactionate, in mod normal, pe o piata secundara si ca nu exista subscriere.

Comisia Europeana (CE) apreciaza ca multifinantarea stimuleaza spiritul antreprenorial si arata ca adoptarea unor masuri de reglementare excesiv de împovaratoare si premature ar putea stanjeni dezvoltarea multifinantarii.

Marian Ignat, Director Digital Banking la BCR, crede ca este putin probabil sa vedem in viitorul apropiat banci care pot adopta “copycat” modelul de business Uber si asta pentru ca industria bancara este reglementata cu reguli stricte in ceea ce priveste structura de capital. In plus, desi au aparut banci care activeaza 100% online, existe momente in care clientii inca au nevoie de sucursale, fie si pentru a le certifica increderea pentru institutia cu care au decis sa-si administreze finantele personale. 

Bancile, primul exemplu de sharing economy

Robert Anghel, Head of Digital Channels la ING Romania, considera ca termenul de “uberizare” a bankingului este impropriu, pentru ca activitatea bancilor este un exemplu de economie colaborativa – folosesc banii deponentilor pentru a da credite celor care au nevoie de finantare. “Uber nu are taxiuri, dar asigura serviciul de transport pentru clienti. Daca facem o paralela, banca este un business care primeste bani de la clienti, carora le asigura depozitarea si securitatea, bani pe care ii da apoi unor clienti care au nevoie de ei. E impropriu zis uberizare, as zice ca bancile au fost primul exemplu de sharing economy de sute de ani deja”, explica Anghel. Acesta spune ca bancile vor avea in continuare sucursale, dar activitatea acestora se va schimba – nu se vor mai face tranzactii si operatiuni simple, ci se va oferi consultanta pentru deciziile pe care le iei pentru foarte multi bani sau pentru foarte mult timp.

Peer to Peer Lending – Pune in contact, tot prin intermediul Internetului, furnizorii de bani, fie ei indivizi, mici firme sau investitori institutionali, cu potentialii clienti, ce au nevoie de finantare, evident, contra unor comisioane. Platformele ce functioneaza pe acest principiu nu fac decat sa intermedieze cererea si oferta de bani prin mijloace moderne, fara a avea de sustinut o intreaga retea de filiale clasice.

In Romania, spune Omer Tetik, interactiunea umana este inca foarte importanta, cu atat mai mult cu cat in domeniul bancar increderea conteaza foarte mult in achizitionarea de produse si servicii, fiind urmata de oferta in sine si de confort. “Cred foarte mult, de asemenea, in human banking, in tot ce inseamna acest concept”, adauga CEO-ul BT. Acesta spune ca, odata cu noua generatie de companii cu focus pe plati mobile mai ales, s-a nascut un nou termen, “fintech”, iar pe masura ce importanta lor a crescut, a aparut inca un termen, in engleza, “coopetition”, o combinatie intre cooperare si competitie.

Tot pe cooperare mizeaza si Alexandru Mihalache, care crede insa ca bancile au un avantaj in fata companiilor fintech – increderea consumatorilor. “Companiile cu domeniu de activitate nonfinanciar care planuiesc sa dezvolte produse financiare (in special produse tranzactionare – portofele electronice) vor face acest lucru in colaborare cu o banca”, spune reprezentantul UniCredit.

Aparitia de noi metode de intermediere financiara care folosesc platforme online si care faciliteaza legatura dintre debitori si creditori este inca la inceput pe piata locala, dar deja cu o prezenta semnificativa in pietele din vest, in special in SUA si UK. “Desi s-au dezvoltat platforme independente de success ca Prosper sau  Lending Club din SUA, exista din ce in ce mai multe colaborari dintre platformele Peer to Peer (p2p) lending si bancile comerciale”, spune Marian Ignat, dand exemplu colaborarea Metro Bank cu Zopa. Desi recunoaste ca presiunea din partea companiilor fintech, mai ales pe zona de plati, este din ce in ce mai puternica, acesta spune ca bancile au inteles ca trebuie sa se schimbe si lucreaza impreuna cu aceste companii ca parteneri pe zona de inovatie. “Raspunsul bancilor la aceste amenintari este investitia in tehnologie si solutii/ produse noi. Mai mult decat atat, bancile finateaza start-up-uri in zona de fintech sau isi infinteaza propiile companii in zona de tehnologie – ERSTE B1 / Innovation Hub”, precizeaza reprezentantul BCR.     

2,3 miliarde de euro a fost valoarea totala a finantarilor obtinute în UE, în ultimii doi ani, prin intermediul a 510 platforme de multifinantare, potrivit CE.

Chiar daca nu vom vedea prea curand o banca exclusiv digitala in Romania, bancile sunt constiente ca suntem intr-un proces de “digitalizare” a clientilor, astfel ca tin cont de comportamentul online al consumatorului in crearea produselor. BT a realizat cativa pasi in procesul de digitalizare, asigurand infrastructura tehnica, iar un exemplu este investitia in platforma de CRM si core banking. De asemenea, BT este parte din cateva lansari in premiera – proiecte cu accent puternic pe experienta digitala, cum este transferul de bani Western Union prin bancomat. Tot in linie cu trendurile online, banca a lansat in premiera in Romania conceptul de shopping bancar, DragoBT, Un Mai Muncitoresc, Bank to School si Bank Friday.

“Vanzarea de produse bancare e pe cale sa devina tot mai digitala si remote”, spune Antim Iordache, adaugand ca Idea Bank a dezvoltat un flux 100% fara contact cu sucursala prin care orice client poate obtine un card de credit din confortul casei sau a biroului sau. “Comunicarea prin e-mail si telefonica, scanarea sau simpla fotografiere a documentelor, integrarea cu serviciile de curierat devin suficiente pentru a putea emite un card de credit la distanta, oriunde s-ar afla clientul”, mai spune reprezentantul Idea Bank.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE