BizRemote by certSIGN Finanțe Stiri

BNR a menținut dobânda cheie la 1,25% pe an. Banca centrală revine la calendarul ședințelor CA

16/03/2021 4 min read

BNR a menținut dobânda cheie la 1,25% pe an. Banca centrală revine la calendarul ședințelor CA

Reading Time: 4 minute

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an. Totodată, BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75% pe an.

De asemenea, Banca centrală a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Consiliul de administrație al BNR a aprobat și calendarul ședințelor CA al BNR pe probleme de politică monetară. Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 12 mai 2021.

„Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată în comunicatul de presă al CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

Rata anuală a inflației a crescut în ianuarie 2021 la 2,99 la sută, de la 2,06 la sută în decembrie 2020, și la 3,16 la sută în februarie, mult peste nivelul anticipat anterior, sub impactul tranzitoriu al liberalizării pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici și ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul majorării cotației petrolului. Acestea au fost doar în mică măsură contrabalansate de influențele de sens opus venite de pe segmentele LFO și produse din tutun, precum și din decelerarea inflației de bază.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să descrească lent în acest interval, coborând în ianuarie și rămânând în februarie la 3,1 la sută, de la 3,3 la sută în decembrie 2020, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaționiste asociate evoluției prețurilor unor produse alimentare procesate, precum și pe fondul influențelor modeste ale deficitului de cerere agregată. Dinamica componentei mai poartă încă amprenta presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectând și așteptările inflaționiste asociate, alături de influențe venite din dinamizarea consumului pe anumite segmente, dar și din perturbări pe partea ofertei și din costuri asociate pandemiei și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.

Rata medie anuală a inflației IPC în luna februarie a rămas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv 2,6 la sută, în timp ce rata media anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a continuat să scadă până la 2,1 la sută, de la 2,3 la sută în luna decembrie.

Potrivit datelor statistice recente, activitatea economică a continuat să se redreseze într-un ritm deosebit de alert în trimestrul IV 2020 – superior celui previzionat și doar ușor încetinit în raport cu intervalul precedent –, reducându-și declinul în termeni anuali la -1,4 la sută, de la -5,6 la sută în trimestrul III, în condițiile unei creșteri trimestriale de 4,8 la sută, după majorarea cu 5,6 la sută din trimestrul anterior. Evoluția face probabilă restrângerea mult peste așteptări a deficitului de cerere agregată la finele anului 2020, implicând modificarea substanțială a perspectivei pe termen scurt și mediu a poziției ciclice a economiei. În același timp, contracția economică din anul 2020 s-a limitat la -3,9 la sută, iar în absența efectului specific al agriculturii – datorat condițiilor meteorologice nefavorabile –, aceasta ar fi fost de -3,3 la sută, printre cele mai mici din Europa.

Redresarea s-a datorat în totalitate cererii interne. Alături de variația stocurilor – al cărei impact expansionist l-a compensat în bună măsură pe cel puternic contracționist din trimestrul precedent –, un rol însemnat în impulsionarea absorbției interne l-a avut formarea brută de capital fix. Aceasta și-a accelerat considerabil creșterea în termeni anuali, pe fondul dinamizării puternice a construcțiilor noi, inclusiv cu aportul investițiilor publice și al programelor guvernamentale. În același timp, consumul privat și-a mărit doar marginal dinamica anuală negativă, în condițiile în care reaccentuarea contracției cumpărărilor populației – în principal pe seama comprimării serviciilor, în contextul reacutizării pandemiei –, a fost contrabalansată  aproape integral, ca impact, de creșterea altor subcomponente, după scăderea considerabilă consemnată de acestea în trimestrul III.

“Condițiile de pe piața financiară au continuat să se amelioreze ulterior reducerii ratei dobânzii de politică monetară din luna ianuarie 2021, resimțind însă mai târziu influențe venite din amplificarea volatilității pe piața financiară internațională – pe fondul așteptărilor inflaționiste și al temerilor investitorilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed –, alături de cele decurgând din recentele evoluții macroeconomice interne mult peste așteptări relevate de datele statistice”, se arată în comunicat.

Cursul de schimb leu/euro și-a păstrat relativa stabilitate până la finele lunii februarie, inclusiv pe fondul diferențialului ratelor dobânzilor, pentru ca ulterior să consemneze o ușoară ajustare ascendentă, mai modestă decât cele evidențiate în regiune.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accentuat ascensiunea în luna decembrie 2020, până la 5,5 la sută, de la 4,6 la sută în noiembrie, în condițiile creșterii la un maxim istoric a fluxului de credite în monedă națională, iar în ianuarie 2021 s-a diminuat ușor, la 5,1 la sută. Componenta în lei a continuat să‑și accelereze creșterea în ambele luni, până la 8,8 la sută în ianuarie 2021, de la 8 la sută în noiembrie 2020, în contextul redresării activității economice, precum și ca efect al programelor guvernamentale și trendului descendent al ratelor dobânzilor, ponderea sa în total urcând, astfel, în ianuarie la 69,6 la sută (recordul perioadei post-ianuarie 1996).

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole pe aceeași temă