BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an

BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an

Reading Time: 6 minute

Rata anuală a inflației a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului II 2026, urcând la 10,85 la sută în mai, de la 9,87 la sută în martie. Avansul a fost antrenat în principal de creșterile semnificative de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, sub impactul unor efecte de bază și al ascensiunii cotației petrolului, precum și ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul lent descendent pe care s-a înscris în debutul anului, mărindu-se ușor în ambele luni, până la 8,5 la sută în mai 2026, de la 8,2 la sută în martie, ca urmare a influențelor venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și din creșterea cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor importuri, inclusiv în condițiile nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a mărit în mai 2026 la 9,7 la sută, de la 9,0 la sută în martie 2026. Rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,4 la sută în mai 2026, de la 8,5 la sută în martie 2026, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 8,4 la sută în mai 2026, de la 7,6 la sută în martie 2026.

Activitatea economică a stagnat în primul trimestru, dar dă semne de revenire

Activitatea economică a stagnat în primul trimestru din 2026, după ce s-a comprimat cu 1,9 la sută în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată în acest interval, în linie cu previziunile.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, activitatea economică a înregistrat o scădere de 1,2 la sută în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2 la sută în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor populației și-a accentuat contracția în termeni anuali în primele trei luni din 2026, iar formarea brută de capital fix și-a încetinit creșterea, care a rămas totuși solidă.

Totodată, evoluția exportului net și-a diminuat impactul expansionist în trimestrul I 2026, ca urmare a restrângerii decalajului pozitiv dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, ambele în scădere în raport cu trimestrul precedent. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale și-a temperat descreșterea în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent și-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor.

Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, asociată cu o creștere a dinamicii ei anuale, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în termeni anuali în aprilie-mai 2026, iar cele auto-moto și-au reaccelerat ușor creșterea în prima lună a trimestrului II, pentru ca volumul serviciilor prestate populației să-și accentueze scăderea. Totodată, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un amplu salt în luna aprilie, în timp ce producția industrială și-a mărit ușor contracția față de perioada similară a anului precedent.

Dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a diminuat marginal ecartul pozitiv față de cea a importurilor în aprilie 2026, înregistrând o creștere relativ mai modestă în raport cu trimestrul I 2026, astfel încât deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au temperat descreșterea în termeni anuali în acest interval.

Efectivul salariaților din economie a continuat să se reducă în aprilie 2026, însă mai lent decât în precedentele trei luni, iar rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) s-a menținut cvasi-constantă pe ansamblul intervalului aprilie-mai, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,4 la sută în trimestrul I 2026. La rândul lor, dinamica anuală a salariului brut nominal și cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie și-au încetinit sensibil trendul descendent în aprilie comparativ cu trimestrul anterior, dar în condițiile atingerii unor niveluri joase din perspectivă istorică. Intențiile de angajare pe termen foarte scurt și-au accentuat însă semnificativ descreșterea pe ansamblul trimestrului II 2026, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat să se reducă, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

Piața interbancară rămâne stabilă

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au avut o evoluție aproape liniară și în a doua jumătate a trimestrului II 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au prelungit ajustarea descrescătoare, într-un ritm totuși lent și pe o traiectorie sinuoasă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pe fondul situației politice interne și al incertitudinilor asociate. În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă consemnată la mijlocul trimestrului II 2026, iar apoi a rămas cantonat pe noul palier, doar ușor inferior celui pe care a urcat în primele zile din mai. Totodată, raportul leu/dolar s-a menținut pe traiectoria general crescătoare pe care s-a reînscris în a doua jumătate a lui aprilie, dată fiind accentuarea la mijlocul lunii mai a trendului de apreciere a monedei americane pe piețele financiare internaționale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a înregistrat noi mici creșteri în primele două luni ale trimestrului II 2026, până la 7,7 la sută în mai, de la 7,1 la sută în martie, în condițiile în care scăderea de ritm consemnată de componenta în lei a fost vizibil devansată ca impact de continuarea creșterii susținute a variației creditului în valută – pe seama evoluției împrumuturilor societăților nefinanciare -, precum și de efectul statistic al evoluției cursului de schimb al leului. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă, ajungând la 66,9 la sută în mai, de la 67,8 la sută în martie 2026.

Rata inflației ar urma să scadă

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor.

În același timp, presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an, cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste, și de natură să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.

Incertitudini mari rămân însă asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.

Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze incertitudini și riscuri mari

Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Rata dobânzii de politică monetară rămâne la 6.50%

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6.50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.