Reading Time: 2 minute

Locuitorii Capitalei consideră că orașul lor nu este potrivit pentru diverse categorii de locuitori, precum copii, vârstnici și persoane cu dizabilități, arată datele celui mai recent chestionar Friendly City Index (FCI). o bază de date internațională, realizată la inițiativa Bolt, care evaluează orașele din CEE din perspectiva locuitorilor lor.

Deși 41% dintre bucureșteni aleg transportul în comun ca mod principal de deplasare, calitatea mobilității și a spațiului mobilității rămân scăzute.

Orașul de 15 minute este departe

Doar 34% dintre respondenții chestionarului consideră orașul potrivit pentru pietoni, cel mai ridicat procent din cele șapte grupuri evaluate. Când se gândesc la copii, procentul scade la 23%, iar la persoanele cu dizabilități, la 12%. Varșovia și Praga se clasează mai bine la toate categoriile incluse în chestionar.

„Dacă ne uităm la grupele din studiu – de la șoferi, la părinți singuri – vedem că orașul dă greș pe toată linia. Să zicem că nu dă greș la pietoni, dar ei au cele mai puține cerințe. Bicicliștii au nevoie de infrastructură dedicată, persoanele cu dizabilități au nevoie de soluții tehnice clare, iar vârstnicii, la fel”, a explicat Andrei Mitrea, arhitect și membru în echipa Planului Urbanistic General București, în cadrul unei întâlniri cu presa.

Este unul dintre motivele pentru care Bucureștiul încă nu este un oraș de 15 minute – în care fiecare cartier oferă acces la servicii esențiale. Pentru că acesta nu se măsoară doar în timp, ci și în confort: umbră, trotuare libere și spații în care cetățenii pot interacționa cu spațiul public. Autonomia copiilor, de exemplu, care depinde de posibilitatea de a se deplasa și a se juca singuri, lipsește din discuțiile cu administrația, crede Maria Duda, arhitectă și membră fondatoare în cadrul asociației de educare și design urban „Baza. Deschidem Orașul”.

Serviciul și locuințele sunt distribuite dezechilibrat

Un alt motiv pentru care mobilitatea urbană a Capitalei are de suferit ține de urbanism, a explicat Cristina Pavelescu, urbanistă și membră a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB).

„Există o distribuire dezechilibrată între locurile de muncă, generatoare de trafic, și zonele de locuire. Marea majoritatea a celor dintâi sunt în zona de nord și centrală a orașului, în timp ce cartierele-dormitor sunt dispersate în celelalte zone. Traficul din București este într-o mare măsură cauzat, de asemenea, și de foarte multele deplasări care vin din Ilfov”.

Ride-hailing

Aplicațiile de ride-hailing precum Bolt sunt un element complementar transportului în comun, folosit pentru a ajunge la o stație mai îndepărtată, în urgențe sau pentru confort sporit.

„Serviciile noastre sunt gândite să fie complementare transportului în comun și acoperă, în mare parte, primul și ultimul kilometru. Doar 6% dintre cursele Bolt acoperă distanțe de până la doi kilometri, iar peste 50% depășesc cinci kilometri, ceea ce arată că sunt folosite în special pentru deplasări către ieșirile din oraș sau pe distanțe mai mari. Pasagerii ne aleg și pentru siguranță sporită, confort și timpul cel mai scurt de călătorie.”, a explicat Vasile Juncanariu, General Manager Bolt Rides România.