Camera Bilaterală de Comerț și Industrie Polono-Română: Potențial de creștere

Camera Bilaterală de Comerț și Industrie Polono-Română: Potențial de creștere

Reading Time: 10 minute

Relațiile economice dintre România și Polonia sunt în creștere și pot întări și mai mult fiecare dintre cele două economii. Am aflat ce pași se fac în această direcție de la Gheorghe Marian Cristescu, președintele Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie Polono-Române (PRBCC), și Adam Sobieszkoda, membru al consiliului de administrație și director executiv al PRBCC.

Cum evaluați nivelul actual al relațiilor economice dintre Polonia și România și care sunt principalele evoluții din ultimii ani?

Adam Sobieszkoda: La început, ar fi util să menționăm câteva cifre, deoarece consider că acestea vorbesc de la sine. Astfel, în anul 2025, schimburile comerciale dintre Polonia și România au atins aproximativ 11,5 miliarde EUR (conform datelor GUS – Biroul Central de Statistică din Polonia), exporturile poloneze către România fiind de peste două ori mai mari decât importurile din România. Desigur, în ultimii ani situația s-a schimbat: în decursul ultimilor 6 ani (adică în comparație cu anul 2019), importurile din România în Polonia au crescut cu aproximativ 1 miliard EUR, în timp ce exporturile poloneze către România au înregistrat în aceeași perioadă o creștere de 3 miliarde EUR. Prin urmare, observăm acest dezechilibru, însă, pe de altă parte, vorbim în continuare despre un potențial neexploatat al cooperării comerciale în ambele sensuri.

Cu toate acestea, dacă ne uităm la direcțiile de expansiune a capitalului companiilor poloneze, România se află în topul destinațiilor de expansiune externă a firmelor din Polonia. Dacă analizăm numărul de persoane angajate în unități care aparțin companiilor cu sediul în Polonia, în România erau angajați 19,9 mii de salariați în anul 2024. După Germania și Cehia, aceasta este a treia cea mai mare destinație de expansiune în ceea ce privește numărul de angajați. Pe de altă parte, dacă privim numărul de unități străine deținute de entități din Polonia, România se situează la fel de sus în acest clasament, ocupând poziția a 5-a.

Cu siguranță, în ultimii ani observăm un interes sporit din partea companiilor poloneze pentru o activitate intensă pe piața românească prin intermediul filialelor din România, chiar și din partea unor întreprinderi care până acum nu aveau nicio experiență legată de această piață. Acest lucru poate demonstra potențialul ridicat al pieței, perceput de companiile poloneze care își doresc să activeze în România. Pe de altă parte, asistăm la un interes treptat al firmelor românești pentru piața poloneză, ceea ce reprezintă un semnal foarte bun, deoarece acest flux de mărfuri, servicii și capital ar trebui să se distribuie proporțional. Ceea ce caracterizează cu certitudine această cooperare de capital polono-română este ponderea ridicată a întreprinderilor mici, mijlocii și mari, fapt ce poate constitui o bază excelentă pentru colaborare și pentru identificarea de parteneriate și alianțe, nu doar în raport cu piața poloneză sau românească, ci, la o scară mai largă, în întreaga regiune.

Ce rol joacă Camera Bilaterală de Comerț și Industrie Polono-Română în această zonă?

Adam Sobieszkoda: Misiunea Camerei este, în primul rând, de a promova cooperarea polono-română prin aducerea în atenția reprezentanților mediului de afaceri din Polonia și România a oportunităților de colaborare bilaterală. În calitate de Cameră Bilaterală, activăm în ambele direcții și pe ambele piețe, ceea ce reprezintă o valoare adăugată pentru entitățile din Polonia și România.

Prin urmare, obiectivul nostru este de a reuni atât companii românești, cât și poloneze, lucru pe care îl și realizăm. Prin activitatea noastră, asigurăm accesul la informații prin organizarea de evenimente în format fizic și online, precum și prin publicarea de materiale informative, facilităm conexiuni („matching”) între parteneri din cele două țări și ne străduim să fim un partener de încredere pentru instituțiile publice din Polonia și România. Ambiția noastră este să fim o platformă dinamică de cooperare, iar eu cred că proiectele la care lucrăm în prezent vor contribui în mod concret la consolidarea acestei colaborări.

Care sunt sectoarele economice în care colaborarea româno-poloneză are cel mai mare potențial de creștere în următoarea perioadă?

Adam Sobieszkoda: Consider că această chestiune ar trebui privită din două perspective: prima este perspectiva ramurilor și a sectoarelor care se caracterizează prin cel mai mare potențial și din care primim un număr relativ mare de solicitări, și anume construcțiile, infrastructura, transportul și logistica, precum și sectorul IT. A doua perspectivă vizează acele sectoare în care cooperarea, dacă vorbim strict despre cooperarea de capital, nu este valorificată, mai exact industria agroalimentară și cea prelucrătoare. Cred că interesul pentru colaborare, în special în domeniul industriei agroalimentare, ar putea aduce o valoare adăugată reală ambelor economii, având în vedere potențialul, know-how-ul, oportunitățile și contextul geopolitic global.

În acest punct, ar fi util de menționat elementul care diferențiază economia Poloniei de cea a României, și anume deficitul de cont curent. De câțiva ani, România se confruntă cu un deficit ridicat al comerțului exterior, care influențează negativ întreaga economie, iar în câteva domenii, inclusiv în industria agroalimentară, acest deficit este nejustificat, având în vedere potențialul existent. Tocmai în acest sector, în opinia mea, cooperarea ar fi pe deplin justificată, nu doar prin extinderea bazei de producție din România pentru nevoile pieței interne, ci și pentru export. Aici trebuie subliniată poziția geografică a României în regiune, importanța tot mai mare a portului maritim Constanța și oportunitățile de export în afara piețelor Uniunii Europene. Totodată, merită evidențiat faptul că actuala cooperare economică polono-română are mai degrabă un caracter complementar, ceea ce reprezintă o bază excelentă pentru aprofundarea acestei colaborări și în alte domenii.

Ce avantaje competitive oferă România companiilor poloneze care doresc să își extindă operațiunile în Europa de Sud-Est?

Adam Sobieszkoda: În primul rând, este vorba despre piața internă care, din perspectiva companiilor poloneze, oferă oportunități semnificative de creștere și se află în continuă dezvoltare. Acesta este primul aspect.

În al doilea rând, vorbim despre importanța crescândă a României ca hub în regiunea Europei de Sud-Est. Investițiile în infrastructura rutieră, feroviară și portuară au o importanță majoră aici, iar în ultimii ani se observă o accelerare clară, fapt remarcat și de mediul de afaceri polonez.

Un factor suplimentar este, de asemenea, gradul de dezvoltare a pieței, iar în acest sens consider că firmele poloneze „citesc” mai bine piața românească în comparație cu investitorii din Europa de Vest. Ele înțeleg nevoile acestei piețe și reușesc să își adapteze mai eficient specificul activității la realitățile locale.

Cred că un alt factor determinant este însăși deschiderea către cooperarea cu Polonia, lucru pe care mulți antreprenori polonezi îl apreciază și îl remarcă. Consider că toți factorii menționați mai sus creează un potențial foarte specific și extrem de avantajos pentru companiile poloneze.

În ce măsură contextul geopolitic actual din regiune influențează cooperarea economică dintre cele două țări? / Ce rol joacă infrastructura de transport și conectivitatea regională în dezvoltarea schimburilor comerciale dintre Polonia și România?

Adam Sobieszkoda: Consider că actualul context geopolitic poate avea, în mod paradoxal, un impact pozitiv asupra relațiilor polono-române, datorită dorinței de aprofundare și consolidare a acestor legături. Cu siguranță, Polonia și România au o viziune similară asupra amenințărilor, dar, în același timp, fiind cele mai mari două economii din regiune, ar trebui să coopereze mai strâns în formate care consolidează această colaborare, cum ar fi, de exemplu, Inițiativa celor Trei Mări, care fără Polonia și România nu ar exista și care ar trebui să reprezinte, înainte de toate, o platformă de cooperare economică ce sprijină dezvoltarea pe axa Nord-Sud.

De altfel, acest lucru se întâmplă deja, un exemplu fiind construcția drumului expres Via Carpatia, care în Polonia trece, printre altele, prin Lublin și Rzeszów, iar în România prin Oradea și Timișoara. Merită menționat faptul că, în urmă cu câțiva ani, ruta de transport Via Carpatia a fost inclusă de Comisia Europeană pe lista coridoarelor TEN-T ca fiind coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, ceea ce nu doar că îi sporește importanța, dar permite și finanțarea investițiilor în infrastructură legate de acest coridor. Este important să vorbim despre acest lucru, deoarece este singurul coridor de transport TEN-T care traversează țările „noii” UE, iar rolul Poloniei și al României în promovarea și dezvoltarea sa este indispensabil.

Consider că situația geopolitică impune, într-o anumită măsură, această cooperare între Polonia și România, însă este o colaborare care – am putea spune – vine de la sine, bazată pe o înțelegere comună a provocărilor și amenințărilor, și care poate valorifica din plin istoria. Aceste elemente comune sunt numeroase, iar Camera noastră, prin promovarea și construirea actualelor relații polono-române, se sprijină pe fundamentele solide ale trecutului; o dovadă în acest sens este recepția pe care o organizăm la Sulejówek, lângă Varșovia, la Muzeul Mareșalului Józef Piłsudski, cu ocazia Zilei Solidarității Polono-Române, la începutul lunii martie.

Observați un interes crescut al investitorilor români pentru piața poloneză? În ce domenii?

Adam Sobieszkoda: Da, observăm un interes treptat al firmelor românești pentru piața poloneză, atât în ceea ce privește activitatea directă pe această piață, cât și prin investiții în companii deja active sau prin relații de cooperare. Consider că acest trend se va consolida, deoarece Polonia este cea mai mare piață din regiunea noastră, oferind în continuare oportunități de dezvoltare. Cu toate acestea, trebuie luate în considerare specificul pieței, prezența concurenței și cerințele de capital.

Pe de altă parte, în cazul unor modele de afaceri, produse și servicii deja verificate, piața poloneză este pregătită să le adopte. Cu siguranță, este necesară o îmbunătățire a promovării brandului românesc și, în mod special, a produselor și serviciilor românești. Cred că, în acest sens, atât Polonia, cât și România au destul de recuperat în ceea ce privește promovarea brandului „Made in Poland/Romania” în străinătate, iar acesta este un alt domeniu în care putem face schimb de experiență.

Cum pot companiile din cele două țări să valorifice mai eficient oportunitățile oferite de fondurile europene și de proiectele comune de dezvoltare?

Adam Sobieszkoda: Consider că, atunci când vorbim despre fondurile europene, trebuie să avem în vedere cooperarea încă din etapa fazei pregătitoare și definirea unui front comun. Totuși, fără îndoială, Polonia și România se vor confrunta în următorii ani cu creșterea prețurilor la energie și cu stabilitatea sistemului energetic. Aici există un spațiu vast de cooperare la diferite niveluri: guvernamental, de afaceri, științific, precum și pe axa administrație centrală – mediu de afaceri – cercetare. Și cred că acesta ar trebui să fie unul dintre domeniile de cooperare în ceea ce privește proiectele comune.

Un alt domeniu este securitatea cibernetică și sistemele dual-use (cu dublă utilizare), iar aici potențialul de colaborare științifică și de afaceri este foarte mare. Consider că, dacă vorbim despre cooperarea sprijinită prin fonduri europene, ar trebui în primul rând să intensificăm colaborarea la nivel interpersonal, adică schimbul de tineri profesioniști, stagii și practici în Polonia și România, precum și proiecte comune de cercetare. Să nu uităm că oamenii sunt inițiatorii și vectorii cooperării, iar noi ar trebui să pornim tocmai de la această colaborare de la cel mai de jos nivel.

Ce inițiative pregătește Camera Bilaterală de Comerț și Industrie Polono-Română pentru a stimula parteneriatele de afaceri și investițiile bilaterale?

Adam Sobieszkoda: Așa cum am menționat la început, obiectivul Camerei este de a fi o platformă activă de promovare și dezvoltare a afacerilor polono-române. Ceea ce ne dorim să facem este, înainte de toate, să oferim cele mai noi instrumente disponibile și cunoștințe verificate pentru membrii noștri și pentru companiile poloneze și românești.

Din acest motiv, dezvoltăm în prezent o platformă digitală care va fi, într-un fel, „inima” cooperării de afaceri polono-române, unde mediul de business polonez și cel românesc vor putea publica informații despre propunerile lor comerciale, dar, mai ales, vor putea interacționa direct cu reprezentanții mediului de afaceri din Polonia și România. Platforma va fi lansată oficial în luna septembrie a acestui an și se va numi TwinMarkets.eu, o denumire menită să reflecte asemănarea dintre economiile noastre, proximitatea și parteneriatul dintre cele două țări.

Domnule Președinte, din perspectiva unei persoane care și-a legat de Polonia atât viața profesională, cât și pe cea privată – cum vedeți perspectivele cooperării polono-române? Cum s-a schimbat Polonia în ultimii ani și care dintre aceste transformări le considerați o potențială sursă de inspirație sau un punct de referință și pentru România?

Gheorghe Marian Cristescu: Viziunea mea asupra relațiilor polono-române este una extrem de optimistă. Polonia și România sunt, fără îndoială, doi piloni economici ai Europei Centrale și de Est. Dacă în urmă cu zece ani vorbeam exclusiv despre comerțul bilateral clasic, astăzi suntem martorii unei maturizări: trecem la investiții strategice reciproce, parteneriate tehnologice și proiecte comune de infrastructură sau energie, în special sub umbrela Inițiativei celor Trei Mări.

Polonia s-a schimbat radical în ultimii ani. Aceasta încetează să mai fie o economie bazată pe costuri reduse cu forța de muncă și a devenit un hub regional de transport și logistică. Plimbându-te prin Varșovia, Cracovia sau Wrocław, vezi o țară efervescentă din punctul de vedere al inovațiilor, cu un sector IT extrem de puternic și o infrastructură care a conectat practic fiecare colț al țării cu Occidentul, dar care, în același timp, dezvoltă conexiuni pe axa Nord-Sud, cum ar fi autostrada A1 de la Gdańsk până la granița polono-cehă sau legătura Via Carpatia.

S-a schimbat, de asemenea, și mentalitatea de business: antreprenorii polonezi gândesc global, sunt curajoși și creează „campioni regionali” care acum preiau companii pe piețele externe. În ceea ce privește sursele de inspirație pentru România, aș indica trei domenii principale în care Polonia a obținut rezultate foarte bune. In primul rand, absorbția și utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltarea antreprenoriatului, a sectorului IMM-urilor, precum și a agriculturii. Acest lucru este extrem de vizibil astăzi când privim ecosistemul polonez – modul în care utilizarea inteligentă a fondurilor europene a contribuit la dezvoltarea Poloniei.

În al doilea rând, descentralizarea, adică autonomia economică locală. Polonia nu înseamnă doar Varșovia. S-au dezvoltat centre regionale puternice concentrate, de exemplu, în jurul orașelor Cracovia, Poznań, Wrocław, Katowice sau Gdańsk. Fiecare dintre aceste centre are specificul său și propriile avantaje competitive. România face pași în această direcție, iar datorită unor orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași, acest model de policentricitate reprezintă cheia succesului.

Și, în cele din urmă, sprijinirea capitalului autohton, atât privat, cât și de stat. Actuala situație geopolitică a demonstrat clar că privatizarea companiilor de stat poate avea un efect pozitiv pe termen scurt, însă, pe termen lung, în situații de criză, această strategie nu dă roade. Prin păstrarea unui număr relativ mare de entități de stat, Polonia deține în continuare controlul asupra unor sectoare cheie ale economiei, cum ar fi energia, combustibilii și transporturile.

Sunteți manager și specialist în domeniul turismului, în special în industria hotelieră. Pe baza bogatei dumneavoastră experiențe, ce diferențe sesizați și ce ați putea împărtăși cu piața din România?

Gheorghe Marian Cristescu: În primul rând, industria hotelieră și a turismului din Polonia și România au multe lucruri în comun: ambele țări dispun de un capital uman fantastic, o natură frumoasă și un potențial turistic uriaș, care încă nu este pe deplin descoperit. Văd însă câteva diferențe cheie, care decurg din faptul că piața hotelieră poloneză a început procesul de transformare și consolidare ceva mai devreme.

Dacă ar fi să împărtășesc din aceste experiențe cu piața românească, aș puncta trei direcții esențiale. Standardizarea și dezvoltarea brandurilor (atât de rețea, cât și independente): în Polonia am înțeles foarte repede că oaspetele – fie el de business sau de agrement – caută o calitate previzibilă și ridicată. Influxul dinamic de lanțuri internaționale (precum Accor, Marriott sau Hilton) nu a distrus piața locală, ci a ridicat ștacheta pentru toată lumea. Hotelierii independenți din Polonia au învățat să creeze facilități de tip boutique și resorturi la un nivel înalt, care concurează cu succes cu giganții globali. România are aici un teren imens de manifestare, în special în regiuni precum Transilvania sau litoralul Mării Negre.

Apoi, infrastructura din jurul hotelului ca magnet: astăzi, un hotel bun nu mai este suficient pentru a atrage turistul pe o perioadă mai lungă. Industria hotelieră poloneză (mai ales în segmentul de resort) a avut succes deoarece a început să vândă experiențe, nu doar „paturi”. Investițiile în zone extinse de SPA & Wellness, parcuri acvatice, infrastructură pentru copii sau facilități pentru conferințe (MICE) au transformat hotelurile în destinații de sine stătătoare, imune la sezonalitate. Aceasta este o lecție pe care România, cu resursele sale bogate balneare și termale, o poate implementa foarte rapid.

Și, în final, digitalizarea: piața poloneză a adoptat masiv analiza avansată de date, automatizarea proceselor (de la self-check-in până la sisteme de loialitate) și managementul modern al prețurilor (yield management). Industria hotelieră de astăzi înseamnă, în mare măsură, tehnologie. Schimbul de cunoștințe în domeniul optimizării costurilor operaționale și al maximizării veniturilor este ceva ce le poate aduce hotelierilor români beneficii financiare imediate.

Ilustrație: 100528235 © Ruletkka | Dreamstime.com

Biz Polonia este un proiect editorial internațional marca Biz
Powered by #BLIKRomania
Parteneri: #ImpactSEE #Wyborowa #Ostoya #Honor #PRBCC

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 408 (15 iulie – 15 august 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.