Carmen Ivanov, Audiodexa: Dicționarul care vorbește

Carmen Ivanov, Audiodexa: Dicționarul care vorbește

Reading Time: 5 minute

Audiodexa este primul dicționar enciclopedic audio care își propune să dea exemplu concret, vocal, despre cum se pronunță corect cuvintele din limba română. Povestea proiectului am aflat-o de la Carmen Ivanov, jurnalist, realizator de emisiuni radio, trainer, autorul Dicție.ro și fondatoare Audiodexa.

Cum a venit ideea creării Audiodexa?

Audiodexa a luat ființă după ce am primit zeci de mii de mesaje și întrebări pe chatul dicție.ro despre CUM se pronunță un anume cuvânt. Astfel, am considerat să construim un instrument util pentru vorbitorii de limbă română și să transpunem audio dicționarul limbii române și nu numai. Cand spunem și nu numai, ne referim la cuvinte greu de pronunțat, care nu se găsesc neapărat în dicționar, dar sunt folosite des de comentatorii de sport, de jurnaliști în general, dar și de cei care doresc să pronunțe corect diferite cuvinte provenite din alte limbi sau vor să învețe cum se pronunță corect în limba română numele unor personalități, orașe, județe etc.

Ați avut cumva vreo inspirație la nivel internațional?

Audiodexa este creat diferit de felul în care sună Forvo sau How to pronounce – deoarece aceste platforme sunt animate cu voci ale utilizatorilor înregistrate cu telefonul, cu pronunții după ureche. Audiodexa folosește vocile unor jurnaliști, sunetele sunt înregistrate în studiouri profesionale și sunt masterizate și procesate la cel mai înalt nivel de către specialistul în sunet Alexandru Tuhuț.

Cât a durat de la idee și până la implementare?

Două zile. Adică atât a luat să cumpărăm domeniul, să gândim un modus operandi, să scriem procedurile de lucru și să construim baza platformei. Apoi ne-am apucat de lucru, dar de finalizat proiectul Audiodexa, probabil că și peste 10-20 de ani vom tot introduce articole enciclopedice sau noi definiții ale noilor cuvinte apărute în limbă.

Cum ați găsit colaboratorii și care au fost criteriile care au stat la baza alegerii acestora?

Colaboratorii pe voce sunt în general oameni de radio, colegi de breaslă. La voce există niște cerințe foarte bine definite și nu ne putem abate de la ele. Un voice over Audiodexa trebuie să cunoască foarte bine limba română și gramatica; să aibă o dicție foarte bună; să aibă acces la studio profesional cu microfoane și procesoare de sunet performante; să știe să editeze sunet și să poată monta sunetele cu BBI și BBO conform cerințelor.

În ceea ce privește editorii de text, aceștia sunt în mare parte studenți de la Facultatea de Jurnalism, unde predau un curs de comentariu sportiv și dicție alături de Ion Alexandru. De altfel, există chiar un departament de sport coordonat de jurnalistul Ion Alexandru, care se ocupă de introducerea numelor sportivilor, numele stadioanelor, ale antrenorilor de fotbal sau a echipelor de fotbal. De ce nu vom folosi AI? Deocamdată niciun vocal AI nu va putea pune accentele corect pe toate cuvintele – nu este încă antrenat pentru un astfel de nivel de finețe pentru pronunția cuvintelor în limba română și în nicio altă limbă.

Spuneați că se vor regăsi inclusiv cuvinte care nu sunt în dicționar. Ce tip de cuvinte sunt acestea și cum le-ați găsit?

Audiodexa.ro reprezintă mai mult decât transpunerea pe internet în formă audio și text a unor dicționare ale limbii române. Veți găsi cuvinte greu de pronunțat, dar care sunt masiv uzitate de diferite categorii profesionale. Sursele acestor cuvinte nu ne aparțin și nu suntem autorii acestor definiții. Nu vom modifica nicio definiție, deoarece textele nu ne aparțin, dar vom adăuga sfaturi de pronunție acolo unde este necesară o clarificare.

Pe Audiodexa.ro veți găsi pronunția corectă și detalii despre județele și orașele României, râurile și stațiunile din țara noastră, numele țărilor lumii și capitalele lor, numele mărilor și oceanelor, dar și numele planetelor din sistemul nostru solar. Veți găsi pronunția corectă a oamenilor de știință din România și din lume, a artiștilor, scriitorilor, politicienilor, pictorilor, sculptorilor, oamenilor de radio sau televiziune sau a personalităților marcante pentru România și pentru întreaga lume în diferite domenii.

Departamentul sport se asigură că veți găsi numele stadioanelor faimoase din întreaga lume, a jucătorilor de fotbal, a sportivilor cu performanțe remarcabile și a antrenorilor și a echipelor de fotbal din întreaga lume. Am introdus chiar o secțiune de proverbe românești pentru a putea fi audiate în sălile de clasă.

Cât de des o veți updata și de ce?

Audiodexa se construiește zi de zi pentru public. Este necesar să facem asta pentru a ne asigura că vom avea conținut divers, vom acoperi toate tipurile de căutări și vom avea urcate și toate cuvintele și definițiile lor așa cum apar în dicționarul limbii române.

Ce vă propuneți de la Audiodexa în primul an?

Speranța mea este că apucăm să urcăm toate cele 80.000 de definiții din dicționar în format audio și să finalizăm alte câteva secțiuni importante din zona de geografie, istorie și proverbe. Restul secțiunilor, cum sunt cele de artiști, politicieni, jurnaliști, sportivi, nu sunt finite – apar mereu nume noi care vor putea fi introduse în Audiodexa.

Este un serviciu oferit gratuit. Cum vă veți susține financiar?

Accesul este și va rămâne gratuit. Pentru a putea duce proiectul mai departe și pentru a putea susține costurile cu serverele, programare și logistica de sunet măcar am înființat Asociația Audiodexa care este și înregistrată în Registrul cultelor. Asta înseamnă că cei care vor să susțină Audiodexa, și să ne ajute să protejăm limba română pot să facă donații sau sponsorizări. Până în prezent am finanțat din surse proprii ale Audiodexa, dar costurile sunt foarte mari pentru a le putea susține de una singură.

Care ai spune că este interesul real al românilor în acest moment pentru dicție și limba română corectă?

În teorie toată lumea este interesată să vorbească frumos și corect în limba română. În practică, observăm că suntem pe ultimul loc în Europa la capitolul lectură, la capitolul vânzare de carte și, foarte grav: peste 40% dintre români sunt analfabeți funcționali în ceea ce privește citirea și calculele, conform unui studiu oficial al Ministerului Educației. Asta înseamnă că nu pot localiza o informație simplă într-un text scurt sau nu recunosc vocabularul de bază.

Cum este să fii asociată cu vocea și dicția perfecte, colaborând cu mai multe companii în acest sens?

Acesta este unul dintre motivele pentru care m-am înhămat la acest proiect titanic, pentru că jumătate din definițiile rostite pe Audiodexa sunt lecturate de mine. Am zis că dacă tot am aceste calități sau instrumente – voce, dicție, microfon – să mă folosesc de ele la maximum și să las ceva solid în urma mea. Un prieten spunea că va fi exact proiectul pentru care voi fi ținută minte în România, nu neapărat cărțile scrise, emisiunile realizate sau cursurile predate.

Ce îți propui pentru finalul acestui an și începutul lui 2026?

Îmi doresc să lansez un nou audiobook și un nou manual de dicție la care scriu de mai bine de 10 ani. Îmi mai doresc ca prin Audiodexa să pot atrage atenția instituțiilor statului (abilitate în zona de educație) pentru a le implica în proiect, deoarece îmi doresc implementarea Audiodexa în școlile din România sub formă de aplicație. Și, da, îmi doresc să existe și sub formă de aplicație, însă pentru asta este nevoie și de resurse financiare sau implicarea unei companii care să poată realiza din punct de vedere tehnic aplicația. Noi avem deja contentul.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 399 (15 octombrie – 15 noiembrie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.