Cât și de unde cumpără românii

Reading Time: 2 minute

Economia României este prognozată să crească în acest an cu +3.8%, la o inflație de 2,6%. Consumul este unul din motoarele acestei evoluții pozitive, premisele industriei de bunuri de larg consum fiind optimiste. Restricțiile prelungite ce au afectat sectorul de HoReCa și limitările privind călătoriile, au mutat consumul în casă.

Conform datelor de audit de retail Nielsen, retailul de băcănie a crescut cu +10% versus anul anterior, România avansând mai rapid versus media europeană, unde FMCG a crescut în vânzări față de 2019 cu doar 7,6%.

Pe plus și la alcool

Valoarea vânzărilor a înregistrat creșteri în toate macro-categoriile de produse, cu un avans maxim în produsele alimentare (+12%) și în băuturile alcoolice (+13,3%).

Creșterile spectaculoase de la debutul pandemiei, de exemplu peste 600% în dezinfectanții pentru mâini, au stagnat în restul anului pentru categoriile de îngrijire personală și a casei. Acestea au avut un avans anual de +5,7%, însă cu segmente precum machiaj prăbușindu-se cu -30%, la fel ca și în alte țări.

Hypermarket putere

Marii retaileri, dar și comertul tradițional, au înregistrat creșteri și datorită mutării volumelor din HoReCa în cumpărături pentru consum acasă:

Vânzările realizate prin cele circa 60,000 de magazine ale comerțului tradițional din România acoperă în continuare peste o treime din totalul național, dar sunt depășite ca rată de creștere prin dezvoltarea accelerată a rețelelor de comerț modern.
Cele 222 de hipermarketuri ale celor 4 mari retaileri (Auchan, Carrefour, Cora si Kaufland) au vândut peste un sfert din totalul FMCG, în timp ce cele cca 2.600 de supermarketuri internaționale (Carrefour, dm, MegaImage și Profi) acoperă o cincime din totalul vânzărilor valorice.
Cea mai mare rată de creștere aparține celor cca 565 de magazine de tip hard discounter (Lidl si Penny), care însă vând sub 15% din valoarea retailului de băcănie.

Pe de altă parte, se observă o creștere a tendinței de economisire (43% dintre respondenți), în timp ce cheltuielile pe vacanțe, haine sau distracții s-au diminuat semnificativ, mai arată raportul Nielsen.

După un Crăciun cu creșteri mai modeste – creștere de o singură cifră în decembrie, pe când în mod tradițional “luna cadourilor” înregistra anii trecuți creșteri de două cifre față de media lunara anuală, Paștele este așteptat cu încredere de marii jucători din industria de bunuri de larg consum.

Ritmul de creștere a vânzărilor în sezonul sărbătorilor de primăvară va depinde de măsurile impuse de autorități, de evoluția temperaturilor, dar și de ofertele lansate către consumatori.