Ce cred analiștii de la ING despre proiectul de buget pentru anul 2026

Ce cred analiștii de la ING despre proiectul de buget pentru anul 2026

Reading Time: 5 minute

Bugetul României pentru 2026 vizează un deficit de 6,2% din PIB printr-o consolidare bazată pe venituri, un control strict al cheltuielilor curente și un nivel record al investițiilor publice. Ipotezele privind creșterea economică și inflația par ușor optimiste, iar principalele riscuri țin de implementare și de absorbția fondurilor europene. Totuși, cadrul general este, în linii mari, credibil.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, împreună cu proiecțiile macroeconomice actualizate pe termen mediu pentru perioada 2027–2029. Ținta propusă pentru deficitul cash este de 6,2% din PIB, în linie cu cadrul fiscal comunicat în ultimele săptămâni și, prin urmare, în mare parte deja integrată în așteptările pieței. Proiectul confirmă angajamentul autorităților pentru o traiectorie graduală de consolidare fiscală, bazată pe venituri mai mari, control strict al cheltuielilor curente și menținerea accentului pe investițiile publice.

Ipoteze macroeconomice: creștere reală optimistă, inflație relativ benignă

Pe plan macroeconomic, autoritățile estimează o creștere reală a PIB de 1,0% în 2026, activitatea urmând să fie susținută în principal de investiții și de o contribuție pozitivă a exporturilor nete, în timp ce consumul privat este așteptat să rămână modest, sub presiunea consolidării fiscale și a unei inflații încă ridicate. Din punctul nostru de vedere, această ipoteză de creștere pare optimistă. Estimăm o creștere a PIB mai apropiată de 0,6%, reflectând un impact mai puternic al consolidării fiscale și o cerere internă mai slabă decât cea presupusă în scenariul oficial.

Datele privind vânzările cu amănuntul publicate astăzi oferă o imagine sumbră asupra comportamentului gospodăriilor la începutul anului. Vânzările retail au scăzut cu 3,7% în ianuarie față de decembrie și cu 6,5% în ritm anual, marcând cea mai slabă lună ianuarie din 2010 până în prezent și indicând o accentuare a prudenței consumatorilor. Toate categoriile majore au contribuit negativ, iar produsele nealimentare au avut cel mai mare impact negativ, pe fondul presiunii asupra cheltuielilor discreționare. Această prudență este probabil să persiste pe termen scurt, pe măsură ce economia se confruntă cu un context stagflaționist, ceea ce adaugă riscuri suplimentare în sens descendent unei perspective de creștere deja fragile și întărește prognoza noastră mai conservatoare privind PIB-ul. Proiectul de buget presupune, de asemenea, o rată medie a inflației de 6,5%, pe care o considerăm probabil subestimată. Prognoza noastră actualizată indică un nivel de aproximativ 7,6%, cu riscuri orientate în sus, având în vedere recenta creștere a prețului petrolului.

Luate împreună, aceste diferențe dintre creștere și inflație sugerează că avansul nominal al PIB ar putea ajunge, în linii mari, la un nivel similar cu cel estimat de autorități, însă cu o combinație mai puțin favorabilă între cele două componente.

Proiecții fiscale pe termen mediu

Sursa: proiecțiile Ministerului Finanțelor

Cadrul fiscal: ajustare bazată pe venituri

Efortul de consolidare din 2026 este concentrat, încă de la început, pe partea de venituri. Bugetul include un pachet amplu de măsuri fiscale, dintre care cele mai multe au fost deja anunțate sau legiferate în 2025:

• Cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%, în timp ce majoritatea cotelor reduse au fost consolidate la 11%
• Accizele cresc pentru carburanți, tutun, alcool și băuturi cu zahăr
• Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%
• Reforma impozitării proprietății majorează baza impozabilă și cotele efective
• Contribuțiile la asigurările de sănătate sunt extinse la pensiile care depășesc un anumit prag și la anumite categorii de venituri non-salariale
• Regimul microîntreprinderilor este înăsprit, prin reducerea pragului de cifră de afaceri și simplificarea regulilor de impozitare

Ca urmare, veniturile bugetare sunt estimate să urce la aproximativ 36% din PIB în 2026, de la 34,7% în 2025. Deși direcția este clar pozitivă, riscurile de execuție rămân semnificative, în special având în vedere slaba performanță istorică a României în colectarea taxelor și dependența de îmbunătățiri administrative.

Politica de cheltuieli: cheltuieli curente plafonate, investiții prioritizate

Pe partea de cheltuieli, autoritățile mențin un control strict asupra cheltuielilor curente. Salariile din sectorul public și pensiile sunt, în fapt, înghețate la nivelul de la finalul anului 2025, în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii, subvențiile și transferurile sunt atent limitate. Această abordare reflectă strategia folosită și în alte episoade de consolidare fiscală, mutând povara ajustării de la investiții către cheltuielile curente.

Elementul distinctiv al bugetului pentru 2026 este nivelul excepțional de ridicat al investițiilor publice. Cheltuielile de capital sunt estimate la aproximativ 8% din PIB, cel mai mare nivel înregistrat vreodată, echivalentul a circa 164 de miliarde de lei. Acest impuls investițional este finanțat în mare parte din fonduri europene și din Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF), anul 2026 fiind ultimul an de implementare pentru majoritatea proiectelor din PNRR. Dincolo de susținerea creșterii pe termen scurt, această strategie urmărește să majoreze potențialul de creștere al economiei și să atenueze efectele negative ale consolidării fiscale.

Perspective pe termen mediu: consolidare lentă, dar constantă

Dincolo de 2026, autoritățile estimează o reducere graduală a deficitului în perioada 2027–2029, cu o scădere a deficitului cash de la 6,2% din PIB în 2026 la aproximativ 3,2% până în 2029. Această traiectorie implică o perioadă îndelungată de ajustare, reflectând atât amploarea dezechilibrului de plecare, cât și dorința de a evita o frânare excesivă a creșterii economice.

Datoria publică este proiectată să continue să crească pe termen scurt, de la un nivel estimat de 61,8% din PIB în 2026 la aproximativ 63,9% în 2029. Deși acest nivel rămâne gestionabil în context european, el reduce marjele fiscale ale României și crește sensibilitatea la eventuale șocuri de creștere economică sau de finanțare.

Dinamica datoriei guvernamentale

Sursa: proiecțiile Ministerului Finanțelor

Riscuri: implementare, politică și mediul extern

În ansamblu, acesta este un buget în mare parte realist, cel puțin pe hârtie, deși dependența puternică de fondurile europene poate fi privită atât ca un punct forte, cât și ca un potențial risc. Cu toate acestea, principalele riscuri nu mai par să țină de arhitectura cadrului fiscal, ci de implementarea lui efectivă:

Riscul politic este foarte relevant, deoarece menținerea unei consolidări fiscale susținute pe parcursul mai multor ani va necesita disciplină continuă într-un mediu intern dificil

Riscul de execuție pe partea de venituri rămâne ridicat, având în vedere istoricul României și ipotezele ambițioase incorporate în buget

Riscurile externe, inclusiv o creștere mai slabă în zona euro sau noi șocuri asupra prețurilor energiei, ar putea afecta atât creșterea economică, cât și rezultatele fiscale

Absorbția fondurilor europene este critică: întârzierile sau deficiențele ar pune presiune suplimentară atât pe finanțarea internă, cât și pe creștere

Cum este interpretat acest buget

Bugetul pentru 2026 marchează o etapă importantă în ajustarea fiscală a României. În condițiile necesității consolidării, autoritățile au ales un mix pragmatic de majorări de taxe, control strict al cheltuielilor curente și un program ambițios de investiții finanțat din fonduri europene. Deși cifrele-cheie par, în linii mari, credibile, succesul strategiei va depinde în ultimă instanță de voința politică și de capacitatea administrativă. Anul 2026 va fi decisiv pentru refacerea sustenabilității fiscale, menținând în același timp premisele pentru creșterea pe termen mediu.