CEO pentru România – Dan Bădin, Deloitte Romania

Ce face o companie să fie performantă, să se dezvolte și să se diferențieze de alte companii?
Dar o țară? Poate fi România condusă așa cum este condusă o companie?

Am provocat mai mulți CEO, unii dintre ei și antreprenori, la un exercițiu de imaginație și ne-au împărtășit primele  5 măsuri pe care le-ar lua dacă ar fi directori generali ai companiei numite România. Care ar fi cele mai importante proiecte pe care s-ar concentra pentru a face “compania” mai performantă și ce stă în spatele obiectivelor pe care și le-au propus? 

Iată ce ne-a răspuns Dan Bădin, Tax & Legal Partner-in-Charge, Deloitte Romania:

Iată primele măsuri pe care le-aș lua în direcția dezvoltării și a creșterii economice:

1.Investițiile în infrastructura de toate tipurile și, în special, în cea de transport

Lipsa infrastructurii a ajuns o barieră în calea dezvoltării și a creșterii economice, accentuând disparitățile dintre zonele României. Pe termen mediu, fără o infrastructură care să conecteze regiunile istorice, decalajele de dezvoltare nu pot fi recuperate, iar interesul investitorilor se va risipi. Prima măsură ar fi deblocarea marilor proiecte care pot fi finanțate din fonduri europene nerambursabile (autostrada Pitești – Sibiu, centura Capitalei, autostrada Târgu Mureș – Iași etc.).

2.Îmbunătățirea sistemului public de educație

A doua mare problemă care frânează dezvoltarea economică este resursa umană insuficientă. În afară de fenomenul migrației economice, pregătirea inadecvată a absolvenților pentru piața muncii reduce baza potențială de recrutare. Astfel, pregătirea cadrelor didactice și programa educațională ar trebui adaptate cerințelor economiei, care, datorită tehnologiei mai ales, are un ritm de schimbare foarte rapid. În acest context, învățământul profesional, care acum este destul de puțin dezvoltat, ar trebui să fie inclus printre priorități. Ar mai trebui avute în vedere și programe de formare, învățare, calificare pe tot parcursul carierei profesionale pentru a menține nivelul de pregătire corespunzător.

3.Eficientizarea sistemului public

Este nevoie de debirocratizare și de informatizarea administrației publice astfel încât să răspundă cerințelor cetățenilor. Serviciile publice livrate trebuie să fie orientate spre calitate. Trebuie eliminate depunerea excesivă de documente, de multe ori aceleași, la autorități diferite, lipsa termenelor clare, solicitarea ulterioară de noi documente. O soluție este crearea unui punct unic de contact cu cetățenii, prin informatizarea serviciilor, astfel încât orice serviciu care implică interacțiunea cu diverse birouri/ghișee să se facă într-un singur loc, în care să fie depuse toate documentele necesare. Totodată, pentru a obține servicii publice de calitate, ar fi necesară stabilirea de criterii de performanță mai riguroase pentru angajații sistemului public.

4.Încurajarea antreprenoriatului și a muncii

Debirocratizarea ajută dezvoltarea antreprenoriatului. În prezent, mulți oameni cu idei, care inovează în diverse domenii, mai ales în IT, preferă alte țări ca să deschidă afaceri. Trebuie reduse volumul și complexitatea obligațiilor pentru startup-uri, pentru că un antreprenor trebuie să se concentreze asupra afacerii și nu asupra legislației, procedurilor și nici nu are resurse financiare ca să plătească servicii de consultanță și contabilitate scumpe. De asemenea, sunt necesare programe, inclusiv în școală, care să dezvolte aptitudinile de acest tip. În același timp, ar trebui încurajată munca și revizuite programele de asistență socială care nu își ating adevărata misiune, dar care, în schimb, acționează ca un stimulent pentru ca unele persoane să nu caute un loc de muncă.

5.Implicarea activă în inițiativele UE

România are nevoie de o direcție strategică în UE, unde trebuie să joace un rol activ, implicându-se în inițiativele comunitare, în locul atitudinii pasive pe care o are de la integrare. Ținând cont de gradul destul de mare de euro optimism din România și de încrederea pe care cetățenii o au în instituțiile europene, România poate fi un vector pentru mai multă integrare europeană. În același timp, fondurile europene trebuie să devină prioritare în fața oricărui alt tip de finanțare pentru proiectele publice (înainte de a recurge la finanțare din bugetul național, din credite sau prin parteneriate public-private etc).