Sustinem inovatia

Cine pune lumea in miscare?6 min

16/05/2013 4 min read

author:

Cine pune lumea in miscare?6 min

Reading Time: 4 minute

<p> <strong>Teoria ca teoria, dar practica este cea care face diferenta. Inginerii sunt cei care au dat forma lumii moderne si care imping astazi mai departe frontierele tehnologiei. Iar romanii se numara si ei printre cei mai pragmatici inventatori. </strong></p> <p>  </p> <p> O mare parte din petrolul care a ajutat la construirea lumii moderne ar fi ramas poate si astazi in subsol daca n-ar fi fost inovatiile unui roman. “Efectul Basgan” descoperit de inginerul roman arata ca “presiunea hidromecanica actionand in sus in directia opusa celei de penetrare a burghiului trebuie anihilata prin aplicarea unei greutati suplimentare deasupra sapei de foraj”. Datorita acestei descoperiri, adancimea de foraj a putut creste dincolo de 2.000 de metri, pana la 5.000 de metri. Totul datorita metodei sale “pentru imbunatatirea randamentului si perfectionarea forajului rotativ prin rotatie percutanta si prin amortizarea presiunilor hidromecanice”, brevetata in 1934 in Romania si in 1937 in SUA.</p> <p>  </p> <p> Ca urmare a acestei inovatii, si viteza de forare a crescut cu peste 30%. Din pacate, pe durata celui de-al doilea razboi mondial, inventiile inginerului roman au fost sechestrate de autoritatile americane, fiind deblocate abia in 1965. Ion Basgan nu a reusit sa-si recupereze drepturile de autor cuvenite ca urmare a utilizarii descoperirilor si inventiilor sale, iar situatia acestor drepturi, estimate la miliarde de dolari, a fost complicata de faptul ca, in aprilie 1940, Basgan a decis sa-si vanda brevetul atasatului militar francez in Romania, Jean-Philibert Thibaudet, pentru a-si proteja inventia.</p> <p>  </p> <p> Romanul a continuat insa sa imbunatateasca tehnicile de foraj, iar in 1967 a brevetat “Sistemul de foraj rotativ si percutant cu frecvente sonice, limitarea efectului presiunii arhimedice, precum si instalatia si aparatura respectiva”, prin care era depasita bariera critica de 8.000 m adancime. Basgan a aplicat astfel in premiera principiile sonicitatii, descoperite de alt roman, Gogu Constantinescu, caruia i-a fost discipol si prieten.</p> <p>  </p> <p> <strong>CATAPULTAT IN ISTORIE</strong></p> <p> Pilotii de avioane militare din toata lumea ii sunt recunoscatori, fara sa stie, unui inventator roman. Anastase Dragomir, alaturi de Tanase Dobrescu, a brevetat, in 1930, o celula parasutata, constand dintr-un scaun detasabil si ejectabil vertical prevazut cu doua parasute dintr-o aeronava sau din orice tip de vehicul. Celula era conceputa doar pentru cazuri de urgenta si reprezinta o versiune timpurie, dar suficient de sofisticata a actualelor scaune ejectabile. Modelul conceput a fost testat cu succes pe 25 august 1929, pe aerodromul Paris-Orly, si in luna octombrie a aceluiasi an pe aeroportul Baneasa. Cei doi au obtinut patentarea oficiala la oficiul francez de inventii sub numele de “Sistem nou de montare a parasutelor la aparate de locomotie aeriana”.</p> <p>  </p> <p> Dragomir a cautat mereu sa perfectioneze sistemul. In 1950, a obtinut un nou brevet romanesc pentru o “celula parasutata”, in care se vorbea despre “folosirea unui spatar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe  jos, fie pe sus; folosirea unei cabine etanse sau semietanse, in functie de efectuarea zborului la anumite inaltimi si folosirea pentru cabinele semietanse a unui dispozitiv mecanic care sa permita, in caz de nevoie, debitarea oxigenului si aerului necesare vietii”. In 1960, a obtinut alt brevet in care propunea un avion de pasageri prevazut cu cabine catapultabile pentru fiecare pasager.</p> <p>  </p> <p> <strong>EFICIENTA CU FILTRU</strong></p> <p> Consumul de carburant a devenit o preocupare majora pentru orice proprietar de automobil in ultimii ani, in conditiile in care pretul benzinei a cunoscut o singura directie: in sus. Motoarele noi sunt tot mai eficiente, dar ce facem cu masinile aflate deja in circulatie? Corneliu Birtok-Baneasa nu numai ca s-a gandit la acest lucru, ci a facut ceva. Iar inventia sa a atras atentia juriului Salonului de Inventii de la Geneva, unde a obtinut medalia de aur, dar si atentia altor manifestari similare. Este vorba despre un filtru de aer supraaspirant, care reduce consumul de carburant cu 10% la autoturisme si autoutilitare. Inginerul din Deva a creat deja o marca pentru acest dispozitiv, “Air by Corneliu”, pe care doreste sa o promoveze pe plan international ca inventie suta la suta romaneasca.</p> <p>  </p> <p> Inventia a fost deja pusa la lucru, neramanand la simplul stadiu de prototip. Astfel, in 2011, Societatea de Transport Public Alba Iulia a colaborat cu Birtok-Baneasa, montand un filtru pe unul dintre autobuzele companiei. Dupa doua saptamani, s-a constatat o reducere cu aproape 10% a consumului, fara efecte secundare. Filtrul Air by  Corneliu indeplineste mai multe functii: pe langa filtrarea aerului, creste viteza aerului aspirat si scade rezistentele gazodinamice la inaintarea aerului, rezultatul fiind o crestere a puterii motorului cu 8-9%, care este obtinuta la 350- 400 de ture mai putin decat in cazul filtrului original.</p> <p>  </p> <p> Economiile de combustibil pot ajunge si pana la 15%. Inventatorul afirma ca cea mai usoara parte a proiectului a fost cea de inventie propriu-zisa, mult mai complicata fiind procedura de omologare, pentru care este nevoie de sustinere financiara puternica. Atras de mecanica auto, Corneliu Birtok-Baneasa a inceput din 1996 sa optimizeze diferite motorizari si, in paralel cu studiile de inginerie, a continuat sa isi puna in practica propriile creatii, realizand primul filtru supraaspirant in anul 2000. Testarea s-a facut pe masina proprie, inventatorul aducand imbunatatiri continue prototipului. Filtrele inventatorului roman sunt certificate RAR sub denumirea Filtru Supra-aspirant Universal (FSU), produsul fiind disponibil sub forma unui kit de montaj.</p> <p>  </p> <p> Elementul de filtrare se inlocuieste la 15.000 – 20.000 km. Filtrul este cu atat mai util cu cat nu necesita modificari ale motorului, fiind instalat in locul filtrului de aer original al masinii. Totusi, kitul de montaj poate fi folosit pentru motorizari de pana la 2.000 centimetri cubi. Pentru motoare cu capacitate mai mare, firma inventatorului realizeaza proiecte speciale customizate. </p> <p>  </p> <p> <strong>INOVATIILE ROMANILOR</strong></p> <p> <span style=”color:#ff0000;”><strong>IERI</strong></span></p> <p> <strong>Forajul petrolier – Ion Basgan</strong></p> <p> Inovatiile sale din domeniul forajului prin rotatie percutanta si prin amortizarea presiunilor hidromecanice au crescut adancimea si viteza de forare, sporind eficienta extractiei de petrol.</p> <p>  </p> <p> <strong>Scaunul ejectabil – Anastase Dragomir</strong></p> <p> A brevetat, in 1930, o celula parasutata constand dintr-un scaun detasabil si ejectabil vertical prevazut cu doua parasute, precursorul scaunelor catapultate din avioanele moderne.</p> <p> <strong><span style=”color:#ff0000;”>AZI</span></strong></p> <p> <strong>Filtru de motor – Corneliu Birtok-Baneasa</strong></p> <p> A realizat un un filtru de aer supraaspirant, care reduce consumul de carburant in medie cu 10% la autoturisme si autoutilitare, fara a aduce alte modificari motorului.</p> <p>  </p>

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE