Criza obezitatii si alimentele sanatoase

88% dintre consumatori la nivel global declara ca sunt dispusi sa plateasca un pret mai mare pentru alimente sanatoase, potrivit unui studiu Nielsen.

Foto: Dreamstime

Aproape jumatate (49%) dintre repondentii la nivel global cuprinsi in Nielsen’s Global Health & Wellness Survey se considera supra-ponderali. Ratele obezitatii in intreaga lume accelereaza si nu numai in tarile dezvoltate.

62% din cele 671 de milioane de persoane obeze traiesc in tarile dezvoltate, conform studiului Global Burden of Disease din 2013. Studiul a estimat ca 2.1 miliarde de oameni (aproape 30% din populatia globala) sunt supraponderale sau obeze.  50% incearca in mod activ sa piarda din greutate.

dreamstime_s_23191090

© Christian Draghici | Dreamstime.com

 

Aproximativ 75% dintre respondentii la nivel global considera ca “sunt ceea ce mananca”, iar aproape 80% consuma in mod activ produse alimentare care ajuta la prevenirea unor probleme de sanatate si afectiuni medicale, precum obezitate, diabet, colesterol ridicat si hipertensiune.

“Exista o oportunitate extraordinara pentru producatorii de alimente si retaileri de a conduce o miscare a sanatatii, oferind produse si servicii pe care le doresc si de care au nevoie consumatorii,” a declarat Susan Dunn, vice-presedinte executiv, Global Professional Services, Nielsen.

Sunt consumatorii dispusi sa plateasca mai mult pentru alimentele cu caracteristici sanatoase?

Raspunsul este da – pana la un anumit nivel. Impartind respondentii in patru categorii, in functie de intentiile de cheltuire, cele mai mari procentaje reprezinta oameni dispusi doar in mod moderat sa plateasca un pret suplimentar pentru atributele sanatoase – o medie de 38% in randul a 27 de atribute incluse in studiu. Aproximativ un sfert dintre respondentii la nivel global sunt foarte dispusi  sa plateasc un extra-cost (27%), urmati de 23% care sunt putin dispusi si 12% care nu sunt dispusi. Desi nu a fost niciun atribut de sanatate care sa incline balanta intr-un mod semnificativ in contextul acestor intentii de cheltuire la nivel global, cateva diferente regionale sunt vizibile.

O disponibilitate de a plati un pret mai mare pentru beneficiile pentru sanatate este mai mare in pietele in dezvoltare decat in alte parti. Peste 9 din 10 respondenti din America Latina (94%), Asia-Pacific (93%), si Africa/Orientul Mijlociu (92%) spun ca sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru produse alimentare cu atribute de sanatate intr-o anumita masura, in comparatie cu 8 din 10 in Europa (79%) si America de Nord (80%).

Decalaj intre procentajul de respondenti care spun ca un atribut de sanatate este foarte important si procentajul celor care sunt foarte dispusi sa plateasca mai mult

43% dintre respondentii la nivel global declara ca lipsta organismelor modificate genetic (OMG-uri) este un foarte importanta pentru produsele alimentare pe care le cumpara, dar numai 33% sunt foarte dispusi sa plateasca un pret suplimentar pentru aceste produse.

Exceptie: alimentele organice

33% dintre respondenti spun ca produsele organice sunt foarte importante, acelasi procentaj fiind, de asemenea, foarte dispus sa plateasca un pret premium pentru aceste produse.

Tinerii, dispusi sa plateasca mai mult

Disponibiltatea de a plati un pret premium pentru atributele sanatoase scade cu varsta. Generatia Z (sub 20 de ani) sunt mai dispusi sa plateasca un pret mai mare pentru toate atributele, chiar si pentru acelea care sunt mai importante pentru Generatia X (35-49) si cei din generatia “Baby Boom” (50-64). Procentajele care cred ca acestea sunt foarte importante sunt cele mai scazute in randul Generatiei Silent (peste 65 de ani), pentru toate cele 27 de atribute. Printre atributele care castiga cele mai multe voturi se numara produsele fara OMG-uri, fara coloranti si arome artificiale si care sunt naturale.

Prapastia dintre generatii este mai pronuntata in mod particular in cazul produselor alimentare functionale, care reduc riscul unor boli sau care promoveaza sanatatea si pentru produse alimentare ce promoveaza o atitudine responsabila fata de societate/mediu inconjurator. 41% dintre reprezentatii Generatiei Z si 32% dintre respondentii Mileniali sunt foarte dispusi sa  pleasca un pret mai mare pentru ingrediente obtinute in mod sustenabil, in comparatie cu 21% in randul generatiei Baby Boom sau 16% dintre respondentii Generatiei Silent. Generatia Z si Milenialii sunt, de asemenea, lideri in miscarea impotriva glutenului. 37% dintre respondentii din Generatia Z si 31% dintre Milienali sunt foarte dispusi sa plateasca un pret premium pentru produse fara gluten, in timp ce doar 22% dintre reprezentantii generatiei Baby Boom si 12% dintre respondentii Generatiei Silent sunt dispusi sa procedeze in acest fel.

Ce atribute sanatoase cauta consumatorii?

Cele mai dorite atribute sunt prospetimea, naturaletea si o procesare minima a produselor alimentare. Produsele alimentare cu toate ingredientele naturale si cele fara organisme modificate genetic (OMG) sunt considerate ca fiind foarte importante de catre 43% dintre respondentii la nivel global – cele mai ridicate procentaje in randul celor 27 de atribute incluse in studiu. In plus, aproximativ  4 din 10 respondenti, la nivel global, spun ca absenta colorantilor artificiali (42%) si a aromelor (41%) si produsele alimentare pe baza de legute/fructe (40%) sunt foarte importante.

In plus, consumatorii cauta produse alimentare functionale ce le ofera beneficii care ori pot reduce riscul unor boli si/sau sa promoveze sanatatea. 36% dintre respondentii la nivel global evalueaza alimentele cu un continut bogat de fibre ca fiind foarte importante, si aproximativ 3 din 10 cauta produse alimentare cu un continut bogat de proteine (32%), cu cereale integrale (30%) sau cu un continut imbogatit de calciu (30%), vitamine (30%) si minerale (29%), pentru a le satisface nevoile nutritionale.

Aproximativ o treime dintre respondentii la nivel global care declara ca este foarte important ca produsele alimentare sa aiba un continut scazut de colesterol (38%), sare (33%), zahar (32%) si grasimi (30%).

In plus, aproximativ un sfert cred ca absenta siropului de porumb cu un continut ridicat de fructoza (26%) si a cafeinei (23%) sunt foarte importante, iar o cincime evalueaza produsele alimentare fara gluten (21%) ca fiind foarte importante.

Ingrijorarile fata de mediul inconjurator si de mediul socio-economic reprezinta, de asemenea, un factor in deciziile de achizitie. O treime considera ca ingredientele obtinute intr-un mod sustenabil (35%) si organic (33%) sunt foarte importante  in deciziile de cumparare, iar mai mult de un sfert (26%) spun ca ingredientele si plantele locale sunt de dorit.

In regiunea Asia-Pacific, importanta atributelor reflecta in mare parte mediile globale, cu cateva exceptii. Dorinta de ingrediente obtinute in mod sustenabil (43%) este mai ridicata in Asia-Pacific  decat in orice alta regiune, cu exceptia Americii Latine (la acelasi nivel) si este al doilea cel mai important atribut pentru respondentii din regiune. Absenta cafeinei este, de asemenea, evaluata ca fiind mai importanta in Asia-Pacific (28%) decat in restul lumii (23%).

In Europa, procente comparativ mai mici arata faptul ca atributele sanatoase sunt un factor de influenta foarte important in deciziile de cumparare. Respondentilor care declara ca un anume atribut este foarte important sunt la un nivel sub media globala pentru 24 din cele 27 de atribute incluse in studiu. Numai produsele alimentare fara OMG-uri sunt mai importante in Europa decat la nivel global (47% vs. 43%, respectiv).

Romanii si produsele sanatoase

Romanii au incredere in produsele naturale, dar le considera mai scumpe, si se simt mai in siguranta cu mancarurile gatite acasa, deoarece stiu din ce ingrediente sunt preparate. Aproximativ 90% din romanii chestionati pentru acest studiu declara ca sunt de acord sau puternic de acord cu urmatoarele afirmatii: Prefer sa gatesc acasa, astfel incat stiu ce pun in mancare, O hidratare sanatoasa face parte din modul meu de viata, Mancarurile naturale si organice sunt mai scumpe si Sunt ceea ce mananc.

Principalele atribute de sanatate in influentarea cumpararea anumitor produse alimentare – Romania 

grafic

Sursa: Nielsen

 

Procentul romanilor care declara ca lipsa organismelor modificate genetic din alimente este importanta pentru ei este semnificativ mai mare decat media europeana (60% vs. 47%), situatie replicata si in cazul culorilor artificiale si a unui aspect general natural al produselor. Pe langa atributele ce tin de naturaletea produsului, romanii declara ca fiind foarte importante pentru ei si continutul scazut de zahar (sau lipsa totala a acestuia), precum si continutul ridicat de fibre, ambele atribute plasandu-se pete media europeana. Jumatate din romanii chestionati declara ca sunt dispusi sa plateasca un pret mai mare pentru produsele ce au caracteristici 100% naturale si nu contin organisme modificate genetic, semnificativ mai mult fata de media europeana, in ambele cazuri.

Cum slabesc consumatorii?

In intreaga lume, majoritatea respondentilor se bazeaza pe metode incercate si validate de a pierde din greutate – dieta si exercitii fizice. Trei sferturi dintre respondentii la nivel global care incearca sa slabeasca isi propun sa schimbe dieta, si aproape tot atat de multi isi propun sa faca exercitii fizice (72%). Unsprezece procente spun ca iau pastille/batoane/shake-uri pentru dieta, 7% utilizeaza medicamente prescrise de medic iar 6% utilizeaza alte metode nedescrise in sondaj.

Perceptia romanilor despre propria greutate este putin peste media europeana in cazul celor care considera ca sunt supraponderali si, in prezent, jumatate din cei chestionati sustin ca incearca sa slabeasca prin diverse metode.

dreamstime_s_1183766

© Sandra Cunningham | Dreamstime.com

Dintre cei care isi schimba dieta pentru a pierde din greutate, aproape doua treimi (65%) declara ca reduc grasimile din alimentatie, un declin fata de nivelul de 70% raportat in studiul global Nielsen “Sanatate si Stare de bine” ( „Health & Wellness”) , din 2011, iar 62% consuma mai putina ciocolata si dulciuri zaharoase, un procentaj care a ramas constant din 2011. In schimb, mai mult de jumatate dintre respondentii la nivel global (57%) isi extind dietele, adaugand produse alimentare mai naturale si mai proaspete, urcand de la nivelul de 55% raportat in urma cu trei ani.

Consumul unor portii mai mici este metoda de dieta aleasa de 4-din-10 repondenti la nivel global (41%); in aproape aceeasi proportie sunt cei care aleg sa consume mai putine produse alimentare procesate (37%). Dietele cu un consum scazut de carbohidrati au crescut in popularitate fata de 2011, crescand cu sapte puncte procentuale la 25%. Unul-din-cinci (19%) respondenti urmeaza o alta dieta nespecificata, iar 1-din-10 (11%) opteaza pentru programme comerciale de slabit, precum Weight Watchers.

Reputatia grasimilor de a fi inamicul nr.1 al dietelor isi pierde din intensitate in America de Nord. Intre 2011 si 2014, numarul respondentilor (59%) care declara ca reduc grasimile din alimentatie a scazut cu doua zecimale (14 puncte procentuale). Pe parcursul aceleiasi perioade, numarul respondentilor din America de Nord care urmeaza o dieta saraca in carbohidrati (23%) a crescut cu 10 puncte procentuale. In timp ce miscarea ce militeaza pentru consumarea unei cantitati mai mici de carbohidrati (low-carb) pare sa capete avant in America de Nord, regiunea este inca in urma Asia-Pacific in ceea ce priveste nivelul de adoptie, unde 34% din respondenti au declarat ca urmeaza o dieta de tip “low-carb” pentru a slabi – cel mai inalt procent dintre toate regiunile.

Consumul unor portii mai mici pentru a slabi este cea mai populara metoda din America de Nord (49%) si America Latina (48%), iar procentajul respondentilor care consuma mai putine alimente procesate este cel mai inalt in America de Nord (46%). Utilizarea programelor comerciale de slabit in Asia-Pacific si Africa/Orientul Mijlociu (17% in fiecare regiune) depaseste media globala (11%).

Practica consumatorii ceea ce predica?

Intentiile si comportamentele reale nu sunt intotdeauna aliniate cu dorinta de a lua decizii mai sanatoase.

La nivel global, vanzarile inregistrate in ambele categorii, de sanatate si de rasfat, au crecut intre 2012 si 2014, dar categoriile sanatoase le-au depasit pe cele de rasfat (+5%, respectiv +2%). In aceeasi perioada, vanzarile in categoriile semi-sanatoase au scazut cu 1%. Categoriile sanatoase includ shake-uri pe baza de lactate, fructe, bauturi pentru sportivi, ceaiuri, legume, apa si iaurt.

Categoriile de rasfat includ bauturi racoritoare carbogazoase, chips-uri si ciocolata.

Categoriile semi-sanatoase includ paine, branza, cereale, batoane granola, suc, floricele de porumb si covrigei.

In intreaga lume, categoriile sanatoase raporteaza cele mai puternice cresteri pe pietele in curs de dezvoltare. Vanzarile au crescut cu 20% in Africa/Orientul Mijlociu, 16% in America Latina si 15% in Asia-Pacific. De asemenea, categoriile de indulgenta cresc pe pietele in curs de dezvoltare, dar cu un ritm mai scazut decat categoriile sanatoase (+13% in Africa/Orientul Mijlociu, +7% in America Latina, +7% in Asia-Pacific).

In America de Nord, vanzarile categoriilor sanatoase au crescut cu 7% pe parcursul celor 2 ani, dar ambele categorii, de indulgenta si semi-sanatoase, au scazut (-2%, respectiv, -3%). Declinul categoriilor de indulgenta inregistrat in regiune a fost condus de un declin al bauturilor racoritoare carbogazoase, care au scazut cu 8% in ultimii doi ani. In schimb, chips-urile si ciocolata au crescut cu 3%, respectiv 5%, in aceeasi perioada de timp. Totodata, numai categoriile de rasfat au crescut in Europa, cu 1%, in timp ce ambele categorii, sanatoase si semi-sanatoase au scazut (-2%, respectiv -1%).

Energizantele sanatoase, precum bauturile pentru sportivi, apa si fructele, se numara printre categoriile sanatoase cu cele mai mari cresteri. Vanzarile bauturilor sportive au crescut cu 8% la nivel global, (crescand in toate regiunile cu exceptia Europei -6%), dar regiunile in curs de dezvoltare sunt cele care conduc aceasta crestere, in primul rand. Pe parcursul ultimilor doi ani, vanzarile de bauturi sportive au crescut cu 51% in Asia-Pacific, 25% in Africa/Orientul Mijlociu si 10% in America Latina. Vanzarile de apa (+7% la nivel global) au crescut in toate regiunile, in special in regiunile in curs de dezvoltare (+23% in Asia-Pacific, +18% in Africa/Orientul Mijlociu si +19% in America Latina).

In concordanta cu o crestere mica inregistrata in vanzarile de bauturi sanatoase, vanzarile de bauturi racoritoare carbogazoase au scazut cu 1% la nivel global, pe parcursul ultimilor doi ani. Cele mai mari scaderi au fost in America de Nord (-8%), dar si zona Asia-Pacific a inregistrat o scadere (-1%), iar Europa a ramas la acelasi nivel. Cu toate acestea, vanzarile de bauturi racoritoare au crescut in Africa/Orientul Mijlociu si America Latina (16%, respectiv 6%).

De asemenea, mai este loc pentru gustari in cadrul dietelor consumatorilor. Chips-urile si ciocolata au crescut amandoua la nivel global (6%, respectiv 4%), dar categoriile de carbohidrati, precum painea si cerealele, au scazut cu 3%, respectiv 8%. Totusi, nu sunt numai vesti proaste pentru aceste categorii. In timp ce regiunile dezvoltate (America de Nord si Europa) au condus declinul global, vanzarile in regiunile in curs de dezvoltare au crescut pe parcursul perioadei de doi ani. In Africa/Orientul Mijlociu, painea a crescut cu 3% iar cerealele cu 5%; in Asia-Pacific, painea a crescut cu 13% iar cerealele cu 8%; in America Latina, vanzarile de paine au crescut cu 12%.

Puterea etichetei de pe ambalaj

O analiza a datelor de achizitii indica  faptul ca mentiunile legate de sanatate sunt cele mai puternice atunci cand sunt adaugate la produse care sunt deja considerate ca fiind sanatoase. Produsele sanatoase cu explicatii pe ambalaj au avut tendinta de a depasi performanta categoriei in ansamblu.

dreamstime_s_9342082

© Radoma | Dreamstime.com

Eficacitatea descrierilor de pe etichete in cazul categoriilor de indulgenta si semi-sanatoase, insa, pare sa depinda de perceptia pe care o au consumatorii asupra produsului. Chips-urile din cartofi cu etichete privind un continut de cereale integrale, de exemplu, au scazut cu 11% pe o perioada de doi ani, dar chipsurile din cartofi cu un continut scazut sau redus de sodiu au crescut cu 18%. Consumatorii pot percepe chips-urile din cartofi ca pe o gustare sarata; prin urmare, o optiune saraca in sodiu poate fi mai atractiva decat cerealele integrale.

“Cand adauga declaratii cu privire la sanatate si bunastare la produse, producatorii trebuie mai intai sa inteleaga modul in care consumatorii percep produsele lor,” a spus Dunn.

“Daca produsul este perceput ca fiind sanatos, orice afirmatii referitoare la beneficiile oferite de un produs sunt susceptibile sa rezoneze cu perceptiile consumatorilor. Pentru categorii semi-sanatoase sau de indulgenta, cu toate acestea, producatorii trebuie sa fie mai selectivi si sa aleaga afirmatii care se adreseaza unui atribut particular al produsului. De exemplu, in timp ce consumatorii pot fi sceptici cu privire la afirmatiile legate de sanatatea inimii, de pe chips-urile din cartofi, acestia ar putea fi mai deschisi fata de afirmatii despre nivelul scazut sau redus de sodiu, deoarece aceasta afirmatie este mai compatibila cu perceptia lor asupra chips-urilor, ca fiind un produs sarat, de indulgenta.”

In coerenta cu evaluarea importantei atributelor de catre consumatori, vanzarile produselor cu etichete precum “natural” sau “organic” au crescut cu 24%, respectiv 28%, pe parcursul celor doi ani. De asemenea, in acord cu interestul manifestat fata de produse mai pure/naturale, vanzarile de produse indulcite in mod artificial, de tip “diet/light”, au scazut -12%, in timp ce produsele indulcite in mod natural cu Stevia au crescut 186%.

Vanzarile de produse ce afirma un continut de ingrediente sanatoase sunt, de asemenea, in crestere in randul tuturor categoriilor. Produsele ce fac referiri la continutul de sare (nivel scazut sau redus de sodiu) si adaugarea de fructe reale la produse au crescut, ambele, cu 7% pe parcursul ultimilor doi ani, in timp ce produsele ce declara un continut redus de grasimi sau lispa lor, au crescut cu 4%.

Ce rezerva viitorul?

40% dintre respondentii la nivel global declara ca planifica sa cumpere mai multe fructe (41%) si legume (39%) in urmatoarele sase luni. In plus, un sfert planifica sa cumpere mai mult peste si mai multe fructe de mare (25%), iaurt (24%) si apa (23%), iar o cincime planifica sa cumpere mai multe nuci si seminte (22%), cereale (20%), sucuri necarbonatate (20%), carne rosie si carne de pasare (18%).

Romanii declara ca planuiesc sa cumpere in urmatoarele 6 luni mai multe fructe si legume, apa, seminte, iaurt si produse din peste, semnificativ mai mult decat media europeana.

In timp ce respondentii intentioneaza sa manance mai sanatos in urmatoarele sase luni, toata lumea are nevoie sa se rasfete uneori. Cel mai mare procentaj dintre respondeti se asteapta sa cumpere aproximativ aceeasi cantitate din aproape toate categoriile, inclusiv produse de rasfat, precum fursecuri si prajituri (47%), inghetata si produse congelate (44%) si chips-uri din cartof/ gustari sarate (38%).

Pentru categoriile de rasfat, cel mai mare potential de crestere este posibil sa vina din tarile in curs de dezvoltare, in special din Africa/Orientul Mijlociu. Procentajul respondentilor din Africa/Orientul Mijlociu care planifica sa cumpere mai mult din toate categoriile masurate (cu exceptia cerealelor), in urmatoarele sase luni, depaseste media globala. Aproximativ o cincime dintre respondentii din Africa/Orientul Mijlociu planifica sa cumpere mai multe bomboane de ciocolata (19% vs. 9% la nivel global), inghetata (18% vs. 9%) si gustari sarate si chips-uri (18% vs. 9%).

Studiul Nielsen Global Health & Wellness a adunat 30.000 de respondenti din mediul online din 60 de tari, cu scopul de a identifica modul in care consumatorii  se simt cu privire la imaginea corpului lor si la pasii pe care ii fac pentru a deveni mai sanatosi.