Cum te salvează radiografia anuală a afacerii

Cum te salvează radiografia anuală a afacerii

Reading Time: 3 minute

Tot mai multe companii din România intră în fiecare an sub obligația de audit statutar, iar multe dintre ele ajung la primul audit nepregătite. Ana Cernescu, Managing Partner la Accountess, companie de consultanță financiară, audit, payroll și contabilitate, explică ce înseamnă această obligație și de ce pregătirea începe cu luni bune înainte de depunerea bilanțului.

Să luăm exemplul unei firme de distribuție cu depozit propriu și 45 de angajați. În ultimii ani, volumul vânzărilor a rămas aproape același. Clădirea și stocurile valorează însă astăzi, în lei, mult mai mult decât acum șase ani. Activele totale trec de 16 milioane de lei, iar cifra de afaceri urcă, pe fondul prețurilor, peste 32 de milioane. Situația se repetă doi ani la rând. Din acel moment, firma intră sub obligația de audit statutar.

Două praguri din trei

Auditul statutar este auditul financiar cerut prin lege. Potrivit legislației, obligația apare pentru companiile care depășesc cel puțin două din trei praguri de mărime. Primul prag înseamnă active totale de peste 16 milioane de lei. Al doilea înseamnă o cifră de afaceri netă de peste 32 de milioane de lei. Al treilea este un număr mediu de cel puțin 50 de angajați. Criteriile trebuie îndeplinite în două exerciții financiare consecutive, după cum detaliază Ana Cernescu într-o sinteză despre auditul obligatoriu în 2026. Entitățile de interes public fac audit indiferent de mărime: băncile, societățile de asigurări, companiile listate și companiile de stat cu rol strategic.

Un auditor independent examinează situațiile financiare după standardele internaționale de audit. Verifică înregistrările contabile și documentele justificative, testează controalele interne și participă la inventariere. Tot el stabilește un prag de semnificație, adică nivelul de la care o eroare contează pentru imaginea de ansamblu, și alege eșantioanele de documente și tranzacții verificate. Obligația mai are o consecință, adesea trecută cu vederea. Companiile auditate statutar trebuie să organizeze și un proces de audit intern, după cum explică Mihaela Teleman, General Manager Accountess, într-un articol despre auditul intern obligatoriu.

Pragul care urcă singur

Pragurile de mărime au rămas aceleași de peste zece ani. Între timp, inflația a schimbat valoarea nominală a bilanțurilor. O analiză Accountess arată efectul: numărul companiilor obligate la audit statutar a urcat de la 6.581 în 2019 la 9.454 în 2025, o creștere de peste 40%. Firmele care trec de pragul de active aproape s-au dublat, de la 11.653 la 18.742. În același interval, numărul companiilor cu peste 50 de angajați a scăzut de la 9.546 la 8.605. Multe firme ajung astfel la audit pentru că aceleași active și stocuri valorează mai mult pe hârtie. Producția și comerțul en-gros domină lista, cu 2.143 și 2.025 de companii auditate în 2025, iar sectorul IT numără 340. Numai anul trecut, aproximativ 1.400 de companii au depășit pentru prima dată pragurile legale.

Pregătirea începe din toamnă

Pentru o firmă aflată la primul audit, calendarul contează foarte mult. Ana Cernescu recomandă ca pregătirea să înceapă din toamnă, cu mult înainte de martie. Inventarierea anuală trebuie încheiată înainte de audit, iar auditorul are nevoie de timp pentru a-și planifica verificările. La Accountess, auditorii participă fizic la inventariere și verifică procedura după care se desfășoară. Analiza se extinde și asupra programelor de contabilitate, a calculului taxelor și declarațiilor fiscale, a dosarelor de personal și a calculului salarial. Pentru companiile nou intrate sub obligație, alegerea auditorului devine un pas decizional important, cu efecte asupra întregului exercițiu financiar.

Mai mult decât o bifă

Unele companii tratează auditul ca pe o formalitate birocratică de bifat la final de an. Mihaela Teleman, General Manager și fondatoarea Accountess, observă că firmele întreabă de obicei cum se pot conforma, deși întrebarea utilă ar fi ce află din audit. Un audit riguros oferă răspunsul pentru trei rezultate. Primul este validarea activelor: auditorul verifică dacă activele care au dus firma peste prag produc valoare reală în afacere. Al doilea este analiza lichidității, care arată stabilitatea financiară a companiei și semnalează din timp vulnerabilitățile, înainte să devină riscuri majore. Al treilea este scrisoarea de recomandări, prin care managementul primește perspectiva unor experți independenți asupra zonelor de eficientizare din bilanț și din operațiuni.

„Un audit efectuat cu rigoare înseamnă conformare legală și depunerea unui raport la termen. La aceleași costuri, o verificare amănunțită îți confirmă dacă cifrele din bilanț reflectă realitatea economică și îți oferă un ghid clar despre cum poți optimiza afacerea pe baza scrisorii de recomandări primite la final”, subliniază Ana Cernescu.

Pentru cele aproximativ 1.400 de companii intrate anul trecut sub obligația de audit, primul raport poate rămâne un document depus la termen sau poate deveni o hartă a propriei afaceri. Alegerea se face acum, în lunile de toamnă.