fbpx
Analize Marketing

Cunoasterea in era curiozitatii

28/12/2015

Cunoasterea in era curiozitatii

Un studiu panregional realizat de Discovery Networks dezvaluie impactul curiozitatii asupra vietii consumatorului modern, pentru care, din intreg mixul de media, televiziunea joaca un rol foarte important in alimentarea si satisfacerea curiozitatii.

Au existat vremuri cand cunoasterea era apanajul elitelor, al celor putini privilegiati care aveau acces la ea. Acum nu mai este asa. Traim intr-o “era a curiozitatii”, in care este placut si confortabil sa jonglam cu informatia si cunoasterea. Nu este o observatie empirica, ci una dintre principalele concluzii ale unui studiu realizat de Discovery Networks CEEMEA, Discovery in parteneriat cu Sense Worldwide, una dintre cele mai mari companii de cercetare din lume, si prezentat in cadrul conferintei “Publicitatea TV in era curiozitatii”.

Concluziile studiului, care a investigat impactul curiozitatii in sapte tari din Europa Centrala si de Est, Orientul Mijlociu si Africa – Germania, Polonia, Romania, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud si Turcia –, au fost prezentate de Tanya Adlam, VP Research, Insights and Innovation, Discovery Networks CEEMEA. Studiul a fost derulat in intervalul mai-iunie 2015, cu participarea a 2.100 de persoane cu varste intre 16 si 55 de ani, din randul telespectatorilor care urmaresc continut de nonfictiune. In plus fata de rezultatele cantitative, cercetarea reuneste concluziile a zece jurnale ce le-au permis participan­tilor chestionati sa isi descrie mai bine emotiile si opiniile. Aceste informatii au fost completate de interviuri in profunzime cu experti si autori cunoscuti, precum dr. Vikram Mansharamani, Ian Leslie, Kate Monro, Evelyn Cotter sau dr. Matthias Gruber.  

Tanya Adlam
Tanya Adlam, Discovery Networks CEEMEA

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este cea referitoare la noua atitudine fata de informatie. Supraincarcarea cu informatii la care societatea moderna a fost nevoita sa se adapteze in ultimele decenii a devenit un adevarat “loc de joaca” in care actuala generatie “zburda”. “Noii Renascentisti” nu se simt coplesiti de asaltul de informatii, ci se delecteaza cu ele. In ziua de azi, cunoasterea inseamna placere.

In ceea ce priveste legatura dintre curiozitate si consumul de media, am descoperit ca principalul motiv pentru care oamenii sunt captivati de conti­nutul de nonfictiune, la care se intorc in mod constant, este ca le satisface curiozitatea, iar televiziunea este prima optiune din mixul media disponibil. 

Televiziunea liniara joaca un rol-cheie in “Era curiozitatii”. Atunci cand sunt curiosi, cei mai multi oameni aleg televiziunea, fiindca le ofera continut neasteptat – peste 50% din subiecti afirma ca se uita la TV (fata de 20% care intra online) pentru a-si satisface curiozitatea. Oamenii vad in televiziune un inceput al acestui traseu al descoperirii, fiindca temele pe care le pot urmari la TV ii pun pe ganduri si le declanseaza interesul fata de ceva nou. Pentru ca telespectatorii nu pot influenta experienta oferita de TV intr-o masura atat de mare cum pot controla experienta online, sentimentul de surpriza al consumatorilor este mult mai accentuat atunci cand vizioneaza un program TV. Studiul arata ca curiozitatea are si o componenta sociala intrucat TV-ul continua sa fie acel “centru al fiecarei sufragerii” in jurul caruia se aduna toata familia.

Concluziile studiului Discovery cuprinse In raportul The Age of Curiosity

  • Curiozitatea este ca o poarta spre satisfacerea setei de cunoastere a oamenilor, prin care devin mai interesanti si mai impliniti.

Oamenii nu consuma informatii doar ca sa-si sporeasca performantele intelectuale, ci si ca sa-si imbunatateasca viata sociala. 83% dintre respondenti declara ca sunt incantati cand au raspunsuri pentru intrebari la care nimeni altcineva nu stie sa raspunda si aproape 90% spun ca incearca in mod constant sa-si largeasca orizonturile, efort care are o influenta pozitiva asupra carierei si vietii personale. Curiozitatea atinge cel mai ridicat nivel in studentie sau intre 46 si 55 de ani – contrar opiniei conform careia oamenii ar fi cel mai curiosi in copilarie.

  • Informatia si cunoasterea nu mai reprezinta apanajul unei elite sau o sursa de stres.

89% au declarat ca se bucura sa invete ceva nou. Unii au devenit chiar dependenti de asta si vor sa afle informatii noi in fiecare zi. 81% isi verifica informatiile din mai multe surse.

  • Oamenii care considera cunoasterea drept o sursa de divertisment si care navigheaza prin multitudinea de informatii disponibile pot fi considerati “Noii Renascentisti”.

Conceptul de “Noi Renascentisti” este aplicabil oricui e capabil sa jongleze cu informatiile in secolul XXI si sa-si utilizeze curiozitatea pentru a avea o cariera mai performanta si o viata sociala mai buna. Datorita nivelului ridicat de curiozitate, le place sa testeze mai multe profesii si sunt mai deschisi catre ideea de schimbare. Au abilitati de lideri, sunt admirati de colegii lor pentru ca sunt oameni cititi si informati, au spirit antreprenorial si experienta acumulata in calatorii. Peste 80% se simt excelent cand actiunile lor sunt benefice pentru societate. }in la felul in care arata si au vieti sociale active, fiindca inte­leg importanta statutului social si a imaginii personale.

  • Curiozitatea se manifesta in cinci moduri.

Cele cinci moduri de manifestare a curiozitatii sunt: “In cautare de informatii” – cauta informatii de dragul informatiilor; “Intreaba un prieten sau un necunoscut” – ca sa afle un raspuns, apeleaza la un prieten sau chiar la un necunoscut, care ii poate oferi un context mai clar; “Cautari relaxate” – trece in revista informatii deja cunoscute; “Experiente de viata” – aduna cunostinte prin intermediul mai multor tipuri de experiente; “Cautari aprofundate” – cauta tot mai multe informatii despre un subiect anume, pe care il aprofundeaza, transformandu-l in pasiune, hobby sau chiar profesie.

  • Persoanele curioase urmaresc continut de nonfictiune pentru a-si alimenta si a-si satisface curiozitatea, iar televizorul este prima lor optiune din mixul de media.

Cand sunt curiosi, cei mai multi oameni recurg la televiziune, fiindca ofera continut imprevizibil: 51% urmaresc programe TV; 20% stau pe internet; 10% urmaresc continut video la cerere si numai 8% apeleaza la retelele de socializare. Respondentii considera ca televiziunea este un inceput al calatoriei lor de descoperire. Pe “Noii Renascen­tisti” ii intereseaza o gama larga de genuri de non-fictiune, de la subiecte de actualitate si istorie pana la natura si stiinta (10-13%). Sunt mai putin interesati de programele despre crime si investigatii sau calatorii (5%, respectiv 4%).

  • Nationalitatea influenteaza modul in care abordam propria curiozitate si cunoasterea.

Rusii sunt mari amatori de informatii din categoria “diverse”, cu toate ca ii admira pe experti. Respecta parerile specialistilor, dar sunt mai inclinati sa “sape” ei insisi dupa informatii noi. 60%  inclina cel mai putin sa creada ca au un nivel solid de cunostinte generale. Sauditii si turcii sunt cei mai dispusi sa faca eforturi pentru a-si imbogati cunostintele in fiecare zi. {i lor, si celor din Africa de Sud le place sa invete socializand. O intrebare adresata unui prieten sau chiar unui necunoscut e modul cel mai frecvent de a-si satisface curiozitatea in toate cele trei tari. Germanii sunt mai putin interesati sa afle informatii noi, preferand sa le aprofundeze pe cele pe care le au. In proportie de 51%, ei sunt si cei mai dispusi sa aiba incredere in internet ca sursa de noi informatii. Polonezii sunt cei care conteaza cel mai mult pe fortele proprii. Numai 20% dintre ei au declarat ca e in regula sa nu stii ceva, fiindca intotdeauna poti sa cauti raspunsul online. Sunt preocupati sa exploreze si sa experimenteze lucruri pentru ei insisi, uitand uneori ca timpul liber este absolut necesar si totodata de nepretuit. Dintre toate natiunile chestionate, polonezii utilizeaza cel mai putin modul “Cautari relaxate”.

Curiozitatea romanilor

Romanii sunt cea mai echilibrata natie dintre cele participante la studiu in privinta modurilor de a-si exprima curiozitatea, alternand fara probleme toate cele cinci moduri de a-si exprima curiozitatea. Pentru 95% dintre romani, a descoperi ceva nou si interesant le genereaza o reala placere. De asemenea, 88% dintre romani considera ca este cel mai placut sa faca asta impreuna cu altii. In proportie de 62%, a doua pozitie dupa Arabia Saudita (66%), romanii sunt foarte dornici sa invete lucruri noi in fiecare zi si doar 34% dintre ei considera ca e in regula sa nu stie lucruri pe care le-ar putea cauta oricand pe internet. 28% din romani decid sa ceara ajutorul unei alte persoane ca sa afle raspunsul corect al unei intrebari. Romanii se bucura si sa invete din proprie experienta si 21% considera ca e placut sa primeasca o confirmare pentru lucruri pe care le stiu deja.

 

 

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE