Destinația contează, dar mai importantă este cazarea. Cum este la Mercure Oradea

Destinația contează, dar mai importantă este cazarea. Cum este la Mercure Oradea

Reading Time: 6 minute

Ajungi la Oradea pentru palatele art nouveau. La Mercure Oradea, descoperi ce se întâmplă când liniile, culorile și meșteșugurile pe care le-ai întâlnit pe străzile orașului intră în proiectul unui hotel contemporan.

În Oradea, merită să mergi cu privirea ridicată. În Piața Unirii, Palatul Vulturul Negru îți oferă un motiv să încetinești înainte să intri în pasajul vitrat. La Casa Darvas–La Roche, pe care o poți vizita ca muzeu, aceeași curiozitate te duce de la balconul traforat la ceramica fațadei și apoi la ferestrele care se văd cel mai bine din interior. Odată ce ai început să urmărești detaliile, o plimbare prin centru capătă alt ritm. Te oprești la o balustradă, faci câțiva pași înapoi pentru a vedea cum se așază un balcon pe fațadă, mai ridici o dată ochii înainte să treci strada.

Art Nouveau contează aici și se afișează la orice colț din oraș. Îl întâlnești într-o casă de locuit, într-un palat și într-un pasaj prin care orașul încă circulă. La începutul secolului trecut, Oradea era conectată la centrele culturale ale Europei Centrale. Arhitecții și meșterii au preluat un limbaj care circula între orașe și l-au adaptat locului. Astăzi, Oradea face parte din rețeaua europeană Art Nouveau, iar străzile ei îți dau ocazia să vezi cum arată acest curent artistic la scara unui oraș.

Dar după o zi în care ai privit atâtea clădiri din stradă, contează de fapt în ce clădire îți petreci seara. Pe strada Ceyrat, la Mercure Oradea, plimbarea poate continua după ce îți lași bagajele. Ai de urmărit o mișcare sub cupolă, ai de privit prin două ferestre în pardoseală și poți descoperi ce face lumina când trece printr-o bucată de onix. Lucrurile pe care le-ai observat în centru îți dau deja câteva indicii despre cum să privești hotelul.

Ora exactă, deasupra recepției

În atrium, primul lucru pe care îl vezi când ridici ochii e un stol de păsări luminoase. Colibrii sunt suspendați la înălțimi diferite, în jurul unei axe pe care se află 24 de cuiburi. Poți să treci pe lângă ei crezând că ai văzut un candelabru. Dacă stai un minut, una dintre păsări se ridică.

Sunt 60 de păsări, câte una pentru fiecare minut, și 24 de cuiburi, câte unul pentru fiecare oră. Stolul urcă treptat. La ora fixă, păsările coboară împreună deasupra recepției și se aprinde încă un cuib. Dacă ai prins mecanismul, poți citi ora uitându-te la ce s-a mișcat și la ce s-a aprins. Într-un oraș cu turnuri cu ceas, gestul de a ridica privirea ca să vezi cât e ora a ajuns, pe strada Ceyrat, în interiorul hotelului Mercure Oradea.

De aici a pornit una dintre ideile lui Cristi Șerban, arhitectul si cel care a conceput designul hotelului. Inițial se gândise la un candelabru în holul hotelului, dar înălțimea atriumului i-a dat însă loc să își imagineze un turn cu ceas privit dinăuntru. Iar faptul că pasărea colibri poate zbura înapoi i-a sugerat o legătură între trecerea timpului și felul în care revii, din memorie, într-un loc.

Pentru ca mișcarea să pară atât de ușoară, partea grea a instalației a trebuit să dispară din câmpul vizual. În inelul alb din jurul luminatorului sunt ascunse motoarele, fiecare de circa 11 kilograme. Astfel a fost nevoie de a se reproiecta structura din jurul deschiderii. A fost de lucru pentru a se putea totuși găsi un sistem de comandă care să poată coborî păsările pe distanța cerută de înălțimea atriumului. Instalația a fost testată cu câteva zile înainte de deschidere. Dacă mecanismul ar fi cedat, păsările ar fi rămas suspendate în poziții fixe. De jos, vezi doar cât de lent pornește o pasăre și cât de lin coboară stolul.

Vestigii romane pe strada Ceyrat

În același atrium, ai un motiv să te uiți și în jos. Două porțiuni transparente din pardoseală lasă la vedere fragmente de ceramică provenite din situl arheologic de sub hotel, ce datează din perioada romană. Pe terasa din zona de lounge, o replică a unui cuptor de ars ceramică duce mai departe povestea obiectelor pe care le vezi în fragmente.

Săpăturile au dat proiectului și o idee pentru pereți. În finisaje se poate citi o secțiune prin pământ, cu tonuri diferite, suprafețe minerale și schimbări de textură, straturi geologice găsite chiar în timpul escavărilor pentru construcție. În hol, o oglindă desenată pentru hotel duce ideea într-o direcție mai delicată. Onixul a fost montat bucată cu bucată, iar lumina pusă în spate face vizibile nervurile și diferențele dintre fragmente.

De la straturile pământului la straturile hotelului

Pe panourile care urmăresc curbura atriumului, la ultimul etaj, hotelul își spune povestea în etape. Începe cu pământul, apa și vegetația, într-o succesiune pe care Cristi Șerban a gândit-o ca pe o geneză a locului. Mai departe, apar rocile, metalele și culorile pe care le poți căuta în finisaje. Pe unul dintre panouri se văd primele schițe ale Candelabrului Colibri și imagini din atelier. După ce ai urmărit stolul în mișcare, poți să vezi cum arăta ideea înainte ca păsările să fie suspendate deasupra recepției.

În această poveste, Stratum Spa este capitolul mineral și unul din principalele puncte de atracție ale locației. Piatra și cristalele continuă tema începută sub pardoseala atriumului, iar legătura ajunge până la produsele folosite în spa. Tratamentele Gemology Paris folosesc formule cu oligoelemente extrase din pietre prețioase și semiprețioase. E aceeași idee de la care a pornit hotelul, întâlnită de data asta într-un gest de îngrijire.

Ce iei cu tine din oraș, până în cameră

Dacă vii de la Casa Darvas–La Roche, o să recunoști mai ușor ce l-a interesat pe Cristi Șerban în dorința de a exemplifica în 2026 ce înseamnă Art Nouveau. O linie care se arcuia într-un balcon poate deveni, la hotel, conturul unui volum de pe hol. Desenul unei frunze alungite, pe care l-ai putea întâlni în fierul unei balustrade, se regăsește în texturile din camere și din spa. Sticla lucrată manual aduce culoare în interior, iar lemnul vechi, recuperat și lucrat pentru masa recepției și cea de mic dejun, își păstrează fibra la vedere.

Legătura cu orașul ține și de cine a făcut aceste lucruri. În clădirile Art Nouveau, mobilierul, sticla și feroneria puteau fi gândite odată cu arhitectura. La Mercure Oradea, o parte din obiecte și finisaje au fost desenate pentru încăperile în care urmau să stea și realizate cu ateliere și meșteri din regiune. Pe șantier, asta a însemnat explicații date piesă cu piesă și soluții de montaj care să poată fi puse în practică. Panourile pentru pereți sunt un exemplu. După estimarea designerului, alegerea lor a scurtat calendarul lucrărilor cu aproape un an.

Hotelul are 90 de camere și apartamente, restaurantul REI Creative Cuisine unde poți descoperi bucate gătite de un chef pregătit în restaurante cu stele Michlein, dar și crama Cobalt și Stratum Spa & Wellness, pe două niveluri. După deschiderea pe verticală din atrium, camerele aduc confortul mai aproape, prin lemn, textile și lumină difuză.

La restaurantul hotelului, povestea materialelor ajunge la masa de mic dejun. Blatul, dintr-o singură bucată de lemn de aproximativ șase metri, se sprijină pe trei blocuri de piatră. Dimineața, când te apropii să îți iei cafeaua, vezi lemnul și piatra. Montajul se ghicește abia când te uiți mai atent la dimensiunea pieselor.

Poate că cea mai bună măsură a unei cazări la Oradea e felul în care pleci din ea a doua zi. Dacă ai stat seara sub ceas, urmărind cum se mișcă păsările, s-ar putea să cauți din nou turnurile orașului. Dacă ți-a atras privirea frunza de pe un perete al hotelului, poate o vei vedea și în fierul unui balcon pe lângă care ai trecut deja. Ai venit la Oradea ca să vezi clădirile. Locul în care ai dormit ți-a dat câteva motive să le mai privești o dată.