Din București pe scenele Europei: ce a schimbat MMB în industria muzicală din România în zece ani

Din București pe scenele Europei: ce a schimbat MMB în industria muzicală din România în zece ani

Reading Time: 3 minute

În urmă cu zece ani, România avea artiști care puteau concura internațional, festivaluri în creștere și o industrie muzicală care începea să se profesionalizeze. Îi lipseau însă o parte dintre structurile care fac o industrie să funcționeze ca industrie: organizații profesionale, conexiuni internaționale constante și mecanisme prin care artiștii locali să poată ajunge mai ușor pe piețele externe.

Mastering the Music Business (MMB) a apărut în 2016, într-o industrie care începea să se profesionalizeze, dar avea încă puține structuri și conexiuni internaționale. Zece ediții mai târziu, MMB a adunat 8000+ de participanți la conferinta si 10000+ la showcase-uri, peste 1.000 de speakeri și peste 300 de artiști în programul de showcase și a contribuit la dezvoltarea unor organizații profesionale și a unor noi legături între industria muzicală din România și piețele internaționale.

MMB a adus în România, de-a lungul timpului, profesioniști din aproape întreaga Europă, dar și din SUA, Canada și India, de la fondatori și lideri ai unor organizații precum The Orchard, Impala, Believe, Sziget, Eurosonic, IMPALA sau European Music Exporters Exchange, până la artiști precum Katie Melua, Steve Vai sau Jordan Rudess.

De la o industrie fragmentată la organizații profesionale

Una dintre schimbările mai puțin vizibile pentru publicul larg, dar importante pentru funcționarea unei industrii, este apariția organizațiilor profesionale care reprezintă diferitele categorii de actori din ecosistem.

În urma discuțiilor, întâlnirilor și inițiativelor dezvoltate în jurul MMB, organizatorii conferinței au contribuit la formarea unor structuri precum INDIERO, asociația caselor de discuri independente din România, afiliată la IMPALA și WIN; Music Managers Forum România (MMF), afiliată la International Music Managers Forum; Women in Music România și ALIS – Asociația Lucrătorilor din Industria de Spectacole.

Din 2023, RAW Music, organizația din spatele Mastering the Music Business, funcționează și ca birou românesc de export muzical și este membră EMEE – European Music Exporters Exchange, rețeaua europeană a organizațiilor de export muzical.

Este o evoluție care spune poate mai mult despre ultimul deceniu decât numărul de oameni care au trecut prin sălile conferinței: o industrie în care profesioniștii lucrau în mare parte separat începe să aibă structuri de reprezentare și legături instituționale cu ecosistemul muzical european.

„Când am început MMB, în 2016, nu ne-am propus să facem pur și simplu o conferință mare. Industria era foarte fragmentată și exista foarte puțin contact direct cu ceea ce se întâmpla în alte piețe. Voiam să aducem oamenii în aceeași cameră și să creăm contexte în care lucrurile să poată continua și după cele trei zile de conferință. După zece ediții, pentru mine acesta este impactul cel mai important: avem organizații profesionale care nu existau, avem legături constante cu industria europeană si mondială și avem artiști români pentru care o scenă din afara țării nu mai pare o excepție”, spune Anca Lupeș, fondatoarea Mastering the Music Business.

Din showcase-ul de la București, pe scene internaționale

Exportul de muzică este unul dintre locurile în care aceste conexiuni devin cel mai ușor de văzut.

În fiecare an, aproximativ 400 de artiști aplică pentru MMB Showcase Festival, dintre care sunt selectați 18-20. În timp, MMB a facilitat participarea unor artiști la evenimente precum Eurosonic, Waves Vienna, So Alive, BUSH, Nouvelle Prague, Reeperbahn, Focus Wales sau Sziget, EXIT și chiar la Glastonbury.

Printre artiștii români pentru care MMB și rețeaua construită în jurul evenimentului au contribuit la accesul către scene și contexte profesionale internaționale se numără Cătălina Cara, Zimbru, Francis On My Mind, Mihail, Musspell, Dimitri’s Bats, IOVA, KnotK, Alone at Parties, VAMA și Lucia.

Showcase-ul funcționează diferit de un festival obișnuit. Publicul din fața scenei include bookeri, manageri, agenți, reprezentanți ai caselor de discuri și ai festivalurilor. Pentru un artist emergent, concertul devine astfel și un pitch live către oameni care îi pot deschide următoarea piață.

În paralel, MMB a construit parteneriate cu unele dintre principalele conferințe și festivaluri de showcase europene, printre care Eurosonic în Țările de Jos, Tallinn Music Week în Estonia, MENT în Slovenia, BUSH în Ungaria, Athens Music Week, So Alive în Bulgaria, Future Echoes în Suedia, Linecheck în Italia și PIN în Macedonia de Nord.

Ce înseamnă, de fapt, impactul unei conferințe

În zece ediții, peste 1.000 de speakeri și 8000 de participanți au trecut prin MMB. Cifrele descriu dimensiunea evenimentului. Mai greu de măsurat sunt relațiile profesionale, proiectele și instituțiile care au continuat după ce conferința s-a terminat.

Unele dintre ele sunt deja vizibile. MMB și RAW Music au intrat în proiecte europene precum HEMI – Hub for Exchange of Music Innovation, desfășurat cu zece parteneri din nouă țări, MEWEM, program european de mentorat pentru femeile din industria muzicală, și Eastern European Music Academy.

Altele se văd în traseul artiștilor sau în faptul că profesioniști români fac astăzi parte din rețele europene din care industria locală lipsea în urmă cu un deceniu.

În septembrie, Mastering the Music Business ajunge la ediția a 11-a, organizată la București între 1 și 3 septembrie 2026. După un deceniu în care întrebarea a fost cum poate România să se conecteze la industria internațională, următoarea pare mai dificilă: cum transformă această conectare într-o industrie locală suficient de puternică încât muzica românească să circule constant dincolo de granițe, nu doar prin excepțiile care reușesc?