Doar 4% dintre victimele fraudelor online recuperează banii pierduţi

Doar 4% dintre victimele fraudelor online recuperează banii pierduţi

Reading Time: 5 minute

La nivel internațional, doar 4% dintre victimele fraudelor din mediul online reușesc să își recupereze banii pierduți și doar 28% dintre victime raportează fraudele către autorități, potrivit unui raport realizat anul trecut de Global Anti Scam Alliance. Suma totală de bani pierduţi din cauza fraudelor online în 2024 este estimată la 1,03 trilioane de dolari. Victimele au raportat că aceste fraude le-au provocat un impact emoțional sever, declanșând sentimente de vulnerabilitate, teamă și de pierdere a încrederii.

În data de 25 iunie, ING Bank România, în parteneriat cu DNSC (Directoratul Național de Securitate Cibernetică) a organizat o nouă întâlnire dedicată informării publicului despre cele mai recente metode de fraudă digitală, aflată la a patra ediție.

Vorbitori în cadrul evenimentului:

· Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România

· Ilie Pușcas, Country Manager Binance România

· Mihai Rotariu, coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC)

· Flavius Nistor, Șef Serviciu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, IGPR

În ceea ce privește fraudele informatice, la nivelul Secției de Combatere a Criminalității Informatice (SCCI) de la nivelul IGPR, în primele 4 luni din acest an se aflau în investigare un număr de 928 de dosare de fraudă informatică, dintre care 170 fuseseră înregistrate în 2025. Dintre acestea, 169 au fost soluționate deja, a anunțat Flavius Nistor, Șef Serviciu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, IGPR. În ceea ce privește atacurile informatice, la nivelul SCCI în primele 4 luni exista un număr de 1.187 dosare, dintre care 256 au fost soluționate. În același timp, Flavius Nistor a adăugat că fraudele din investiţii au ajuns pe primul loc la nivel european.

Cele mai populare scenarii de fraudă în prezent

Unul dintre cele mai întâlnite scenarii de fraudă foloseşte metoda spoofing-ului. Victima este sunată de către „bancă” sau o altă instituție, folosind un număr de telefon fals, şi i se cere să verifice că este sunată din partea băncii prin căutarea pe Google a numărului de telefon respectiv. După ce victima efectuează verificarea și vede numărul respectiv pe site-ul oficial, capătă încredere că vorbește cu un reprezentant al instituției.

Apoi, atacatorul îi solicită victimei să transfere banii pe care îi are disponibili într-un cont securizat, întrucât contul său bancar a fost compromis, pentru a fi protejați. Victima nu știe că odată ce banii sunt transferați, nu îi mai poate recupera. În urma presiunii atacatorilor, invocând un sentiment de urgență, dă curs operațiunii și transferă suma în contul indicat de către atacator. Acest cont se află, însă, sub controlul atacatorilor, fiind un cont de cărăuși de bani. Imediat ce sumele intră în contul beneficiarului, acestea sunt retrase de către gruparea infracțională sau transferate mai departe în alte conturi.

În alte cazuri, atacatorul îi spune victimei că i s-a aprobat creditul și că o așteaptă în sucursală pentru a ridica banii. Victima este speriată pentru că nu a solicitat niciun credit și dorește să rezolve cât mai repede problema, așa că îi spune atacatorului că este o greșeală pentru că nu a făcut nicio solicitare de credit. Apoi, atacatorul îi confirmă că datele sale au fost compromise și că acest caz va fi raportat către poliție, așa că în câteva minute va fi contactată de către un ofițer. La câteva secunde, este sunată de pe un număr de telefon de către o persoană care se recomandă a fi comisar de poliție și care îi comunică faptul că a fost victima unei fraude și este nevoie să ofere sprijin poliției pentru a finaliza acest caz și a prinde fraudatorii. Munca „de acasă” te poate transforma în cărauș de bani

· Oferte false de angajare pe social media prin care victima ajunge la grupuri de Telegram, ajungând să folosească propriul cont bancar pentru tranzacții solicitate.

· Pericol: victima poate deveni parte dintr-o rețea de spălare de bani.

· Nu dați like & share pentru bani.

Frauda „tu ești în acest filmuleț”

· Un mesaj care a circulat foarte frecvent pe rețelele de mesagerie instant și social media, aparent inofensiv, care întreba victima dacă este în materialul video trimis.

· Victima dă click pe clip și ajunge să instaleze un malware și să piardă controlul asupra contului.

· Un alt tip de mesaj popular solicită votarea anumitor persoane pentru a câștiga un concurs sau o bursă.

Platforme crypto și portofele false

· Sunt folosiți diferiți influenceri sau persoane publice ce promovază platforme necunoscute, însă ce au legături cu activități ilegale.

· Platformele de investiții nu transmit niciodată link-uri pentru investiții, pe niciun canal de comunicare, nu oferă niciodată sfaturi de investiții și nici nu solicită datele personale sau de wallet.

Conștientizarea riscurilor fraudelor din mediul online este esențială

„Sistemele de monitorizare ale ING lucrează pentru a depista fraudele. În egală măsură, investim foarte mult și în acțiuni de educaţie şi conştientizare a fraudelor din mediul online. Grupările de atacatori cibernetice sunt foarte bine organizate. Când au intrat banii, ei merg mai departe și îi retrag instant. Niciun atacator nu aşteaptă. Cifrele sunt scăzute pe zona de recuperare. Este foarte important să sesizăm cât mai rapid autorităţile, dar mai important este să prevenim.

În aplicaţia Home’Bank, vom lansa în curând funcționalitatea „Închide-i apelul Fraudei”, un mesaj afișat clientului atunci când are un apel în curs și este pe cale să semneze o plată în lei în aplicația mobilă. Este fundamental să reținem că reprezentanții băncii sau autoritățile nu vor pune niciodată presiune pe o persoană să confirme o plată, pentru a fi în siguranță.” – Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România

Ofertele prea bune ca să fie adevărate cel mai probabil nu sunt reale

„Criptomonedele oferă acces extins la investiții și servicii financiare și se evidențiază ca un domeniu unde inovația este accelerată și constantă. Aceste avantaje vin la pachet și cu responsabilitatea de a preveni utilizarea lor în scopuri ilegale. Binance susține ferm eforturile autorităților și ale sectorului bancar în prevenirea și combaterea criminalității financiare. Prin colaborare, transparență și inovație tehnologică, ne asigurăm că ecosistemul cripto devine tot mai sigur pentru utilizatori și parteneri instituționali. Totodată, încurajăm utilizatorii de servicii financiare, atât a celor din zona criptomonedelor cât și a celor tradiționale, să se informeze mereu foarte bine înainte de a da curs invitațiilor care par să aducă profituri rapide sau

randamente extraordinare ale investițiilor. Multe dintre ele, deși atrăgătoare, pot fi fraude. Binance nu transmite niciodată linkuri pentru investiții, pe niciun canal de comunicare, nu oferă niciodată sfaturi de investiții și nici nu solicită datele personale sau de wallet.” – Ilie Pușcaș, Country Manager Binance.

Indiferent de povestea expusă, prima dată fraudatorii vor încerca să ne emoționeze pentru a fi mai impulsivi și mai puțin vigilenți

„Infractorii din mediul online își perfecționează constant metodele și scenariile de atac, de aceea ar fi important să nu ne blocăm neapărat în analize tehnice ale unor elemente foto, video sau audio care acompaniază tentativa de fraudă, cât să fim conștienți de trei elemente care sunt numitor comun în majoritatea fraudelor. Indiferent de povestea pe care ne-o prezintă atacatorii, prima dată vor încerca să ne emoționeze pentru a fi mai impulsivi și mai puțin vigilenți. Emoția poate fi pozitivă („ai câștigat un premiu” ori „câștigi de zece ori suma investită într-o lună prin programul nostru”) sau negativă („banca suspectează o fraudă pe contul tău”, „cineva a efectuat un credit pe numele tău”). Ulterior, o să obsevăm în scenariu prezentat cel de-al doilea element – urgența („validează acum datele sau pierzi accesul la cont”, „mai sunt X locuri disponibile”). În final, apare și al treilea element care constituie un indiciu clar că este o tentativă de fraudă – solicitarea de a furniza date, de a instala aplicații pe dispozitiv sau de a deschide anumite conturi. Dacă regăsiți toate aceste elemente într-un apel, mesaj sau mail primit de la un necunoscut, de la un prieten sau chiar de la o anumită entitate din sectorul public sau cel privat, cel mai probabil sunteți foarte aproape de a cădea în capcană. Opriți-vă și raportați ințiativa către autorități!” – Mihai Rotariu, coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC)