Dr. Ulpia-Elena Botezatu: Ambasadoarea politicilor spațiale

Dr. Ulpia-Elena Botezatu: Ambasadoarea politicilor spațiale

Reading Time: 4 minute

Ambasador și jurat în cadrul NASA Spaces Apps Challenge, dr. Ulpia-Elena Botezatu este responsabil pentru politici spațiale în cadrul Agenției Spațiale Române și conduce un departament ONU. Am stat de vorbă despre relevanța României în programe internaționale spațiale și securitatea spațiului european.

Care este relevanța României în programele internaționale spațiale?

România are un rol important în Agenția Spațială Europeană (ESA), participând la programe esențiale pentru observarea Pământului, explorarea spațiului și securitatea infrastructurilor. Este membru activ în inițiativele Uniunii Europene (precum Parteneriatul EU SST) și contribuie la definirea politicilor globale în cadrul Comitetului ONU pentru utilizarea pașnică a spațiului extraatmosferic. Totodată, România deține, prin mine, președinția Subcomitetului Științific și Tehnic al COPUOS și co-președinția ATLAC (Action Team on Lunar Activities Consultation) – poziții care reflectă încrederea comunității internaționale și permit României să influențeze direct agenda globală privind utilizarea pașnică, sustenabilă și sigură a spațiului extraatmosferic.

Care este rolul comitetului din cadrul ONU pentru utilizarea pașnică a spațiului extraatmosferic ?

Subcomitetul Științific și Tehnic (STSC) al COPUOS este forumul unde statele membre discută aspecte tehnice și științifice privind utilizarea pașnică a spațiului extraatmosferic. Printre altele, aici se abordează gestionarea traficului orbital, monitorizarea mediului spațial, utilizarea sateliților pentru aplicații civile, sustenabilitate și dezvoltarea unor principii de cooperare internațională.

În prezent, COPUOS reunește 104 state membre și peste 60 de organizații cu statut de observator permanent. România deține, prin mine, președinția STSC și co-președinția ATLAC (Action Team on Lunar Activities Consultation) – roluri care reflectă atât încrederea comunității internaționale, cât și responsabilitatea de a facilita dialogul, de a asigura echilibrul între perspectivele naționale și interesele globale și de a construi consens asupra agendei și deciziilor.

Ce înseamnă pentru România un eveniment precum NASA Space Apps Challenge?

NASA Space Apps Challenge, cel mai mare hackathon din lume, a revenit anul acesta în România pe
4–5 octombrie, la București și Cluj-Napoca, în cadrul celei de-a VIII-a ediții naționale. Este o oportunitate extraordinară pentru România, deoarece aduce în prim-plan creativitatea, inovația și colaborarea între tineri, cercetători și profesioniști din domenii diverse. Participanții au acces la datele publice NASA și lucrează 48 de ore pentru a dezvolta soluții la provocări globale legate de schimbări climatice, mobilitate, agricultură, explorare spațială și multe altele.

Evenimentul este o poartă de intrare în ecosistemul global de inovație, întrucât echipele câștigătoare pot ajunge la centre NASA și beneficiază de vizibilitate internațională. Pentru România, acest hackathon înseamnă consolidarea comunității științifice și antreprenoriale, atragerea atenției asupra potențialului uman local și conectarea la parteneriate internaționale cu agenții spațiale, mediul academic și industrie.

Ce s-a schimbat, în ultimii ani, în contextul geopolitic, cu privire la securitatea spațiului (european)?

Spațiul cosmic a devenit un domeniu strategic și geopolitic de primă importanță. În contextul războiului din Ucraina și al intensificării competiției globale, Europa a accelerat inițiativele de securitate spațială. În 2023 a fost adoptată Strategia Spațială pentru Securitate și Apărare, care pune accent pe protecția sateliților, pe cooperarea civil-militară și pe autonomia tehnologică europeană. Iar în 2025, Uniunea Europeană lucrează la elaborarea unei legi spațiale europene, menite să ofere un cadru juridic unitar pentru securitate, siguranță și sustenabilitate în spațiu. Acest proces va avea un impact major nu doar pentru statele membre, ci și pentru actorii internaționali, reflectând rolul Europei în stabilirea normelor globale.

Care au fost cele mai importante proiecte/programe pentru Agenția Spațială Română în ultimul an?

În 2024–2025, România a propus și susținut în plenul ONU anul 2029 drept anul internațional al ONU pentru conștientizarea asteroizilor și a apărării planetare. De asemenea, am consolidat contribuția la EU SST (Space Surveillance and Tracking), am participat la programele ESA privind observarea Pământului, navigația și explorarea și am sprijinit proiecte pentru agricultură, mediu și managementul dezastrelor. Totodată, România a promovat educația și participarea echipelor tinere la evenimente internaționale, inclusiv NASA Space Apps Challenge și competiții ESA.

Provocările NASA Spaces Apps Challenge 2025

Identificarea planetelor extrasolare cu ajutorul AI, explorarea biologiei spațiale sau găsirea de soluții sustenabile pentru economia din orbita joasă a Pământului se află printre cele 18 provocări anunțate pentru NASA Spaces Apps Challenge 2025, cu desfășurare în București și Cluj. „Este impresionant să vedem cum, an de an, și în România se conturează o comunitate vibrantă de inovatori care știu să folosească datele științifice pentru binele public. Evenimentul oferă o punte între spațiul cosmic și viața de zi cu zi, între datele oferite de misiunile NASA și soluțiile de impact pentru climă, agricultură, mobilitate sau educație. Tema din acest an – Learn, Launch, Lead – reflectă perfect un drum al transformării: învățare continuă, inițiativă curajoasă, leadership colaborativ”, spune dr. Ulpia-Elena Botezatu. La cele 13 ediții de până acum au participat 373.000 de persoane din 185 de țări și teritorii, hackathonul adresându-se tuturor pasionaților de științele Pământului și ale spațiului, indiferent de vârstă sau pregătire profesională.
La ediția din 2023, au participat 190 de persoane din România cu vârsta cuprinsă între 16 și 56 de ani,
iar țara noastră a fost pe locul șase în Europa ca număr de participanți.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 400 (15 noiembrie – 15 decembrie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.