Educație pentru viitor

Trebuie să fii curajos ca să demarezi într-o țară cu un consum cultural redus un program care promovează tocmai valorile culturale. “Țara ta, tradiția ta” și-a propus să inițieze copiii în cunoașterea patrimoniului cultural și natural al țării noastre și să le insufle curiozitatea de a descoperi mai mult alături de școală, părinți sau prieteni. Am vorbit cu Aura Toma, director executiv marketing și comunicare la Bancpost, despre acest proiect de CSR al băncii.

Ați extins”Țara ta, tradiția ta” la nivel național. Cum se diferențiază acest program de restul proiectelor educative existente?

În primul rând, aș puncta noutatea pe care programul “Țara ta, tradiția ta” a adus-o în peisajul educațional din România. Nu cred că există un manual sau un capitol într-un manual care să pre­zinte fie doar și teoretic valorile culturale materiale și imateriale ale României incluse în Patrimoniul UNESCO. Este ceea ce am reușit cu acest program. Să aducem elevii de școală mai aproape de ceea ce iubim și prețuim la țara noastră: locurile și tradițiile autentice păstrate din generații. A fost de la început o inițiativă curajoasă, însă succesul primei ediții, desfășurată doar la nivelul capitalei, ne-a entuziasmat și ne-a oferit cadrul de a-l duce în acest an mai departe, în toate zonele țării.

Cum a fost primit acest program educațional de către cei mici, părinți și chiar de către cadrele didactice?

Am lucrat în parteneriat. Și cred că aceasta a fost una dintre realizările proiectului care ne-au asigurat succesul: faptul că am reușit să strângem în jurul unui proiect educațional instituțiile statului (Mi­nisterul Educației Naționale, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Inspectoratele Școlare Județene, Comisia Națională a României pentru UNESCO), organizația nonprofit Asociația Gaspar, Baltasar & Melchior, cadrele didactice, copiii și părinții, toți cu un obiectiv comun: promovarea patrimoniului UNESCO și a valorilor culturale din România către tânăra generație – o moștenire culturală care vorbește despre o Românie autentică și plină de farmec. Dacă ne uităm retrospectiv – la ceea ce am reușit în acești doi ani de campanie – și nu numai la cifre, ci și la atmosfera pe care am generat-o în jurul programului și maniera în care caravana a fost primită peste tot în țară, putem spune că ne-am atins obiectivul: acela de a iniția copiii în cunoașterea patrimoniului cultural și na­tural al țării noastre și de a le insufla curiozitatea să descopere mai mult alături de școală, părinți sau prieteni.

Ce a însemnat mai exact programul de educație culturală “Țara ta, tradiția ta”?

O caravană care a colindat întreaga țară și s-a oprit în cele mai importante orașe și o lecție concentrată de patrimoniu, prin care peste 8.000 de copii de gimnaziu i-au descoperit farmecul și poveștile. Ne-am dorit să construim și să oferim o experiență culturală completă, în care partea teoretică s-a îmbinat cu partea practică simplu și pe înțelesul copiilor. Întâlnirea cu patrimoniul a fost gândită în doi pași: Ora de patrimoniu – o incursiune teoretică multimedia, interactivă în lumea fascinantă a celor 16 obiective UNESCO din România – și atelierele practice, în cadrul cărora cei mici au putut lucra cu lutul, au făcut linogravură sau au asistat la lecții de fierărit. Ediția din acest an a marcat două premiere: obținerea patronajului Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, dar și a patronajului Anului European al Patrimoniului Cultural 2018. Sunt două recunoașteri importante care ne onorează și care au dat programului o nouă dimensiune, ce adaugă o și mai mare responsabilitate în dezvolta­rea lui pe mai departe.

Cum v-a venit ideea acestui program?

Inițiativele de responsabilitate socială le-am luat întotdeauna plecând de la realitate și nevoile exis­tente în comunitate. Pentru că, atâta vreme cât o inițiativă nu vine să împlinească un deficit, șansele de reușită sunt mici. De ce un program de educație culturală? Pentru că, potrivit barometrelor culturale din ultimii ani, fenomenul consumului cultural este scăzut (77% dintre respondenți manifestă un nivel minim de implicare culturală). Pe zona specifică a patrimoniului, mai puțin de un român din șapte vizitează cel puțin o dată pe an un obiectiv de pa­trimoniu cultural material, iar peste 57% dintre respondenți nu pot să indice corect tipul de obiectiv. Toate acestea, coroborate cu îndemnul psihopedagogilor de a urmări educarea culturală încă din primii ani de școală, atunci când gusturile și preferințele sunt în formare, ne-au determinat să ne implicăm în proiectarea, organizarea și implementarea unui program inovativ pentru elevi, primul program de educație culturală despre Patrimoniul Mondial UNESCO din România.

Educația este doar unul dintre domeniile în care vă implicați. Cum sunt selectate proiectele pe care banca le sprijină?

În România sunt multe comunități în nevoie. De asemenea, interacțiunile și interdependențele băncii cu societatea sunt multe și complexe. Prin urmare, alegerea proiectelor în care ne implicăm înseamnă o analiză atentă a impactului în comunitate, a valorii aduse în societate. Programele noastre de CSR, indiferent că vorbim de educație, cultură, sport sau social, sunt orientate către susținere și dezvoltare sustenabilă, mai mult decât către donație punctuală sau sponsorizare. Astfel, am dezvoltat cu forțe proprii par­teneriate strategice și proiecte de amploare pe care le continuăm și extindem de la an la an. O companie responsabilă social este cea care se implică în cauze care produc într-adevăr efecte pozitive, pe termen lung, pentru societate.

foto: Vali Mirea

Interviu publicat în numarul 323 al revistei Biz