Filip Petcu, Muzeul Național de Artă Timișoara: Brâncuși, partea nevăzută

Filip Petcu, Muzeul Național de Artă Timișoara: Brâncuși, partea nevăzută

Muzeul Național de Artă Timișoara este în această perioadă pe ”harta” mondială a muzeelor de renume, mii de vizitatori, din România și din străinătate, sosind zilnic aici pentru admira operele lui Brâncuși. Filip Petcu,  Directorul Muzeului Național de Artă Timișoara, ne explică partea nevăzută a organizării unui eveniment cultural fără precedent, a cărui pregătire a început cu mai bine de doi ani în urmă.

Ce reprezintă pentru Muzeul Național de Artă Timișoara găzduirea unui expoziții de asemenea amploare?

Expoziția Constatin Brâncuși – Surse românești și perspective unversale organizată la Muzeul Național din Timișoara în anul în care orașul nostru poartă titlul european de capitală a culturii, reprezintă în primul rând o misiune de suflet pe care muzeul și-o asumă alături de ceilalți coorganizatori în perspectiva conturării unui proiect major pentru orașul Timișoara și pentru România, un proiect plasat într-un context profesional internațional de cel mai înalt nivel. Recuperarea calitativă a valorilor românești din diaspora care au dat sens culturii universale reprezintă un exercițiu de cunoaștere, înțelegere, conștientizare și educare a spiritului pentru omul contemporan, care se poate hrăni cognitiv și inspira din binomul tradiție-inovație. Miza acestui eveniment de referință este acela de a-l face cunoscut pe artistul Constantin Brâncuși printr-un discurs curatorial complex dincolo de clișee și prin opere reprezentative împrumutate cu generozitate de către colecțiile marilor muzee ale Europei. Sculpturi, grafică, fotografie, film, contextualizate într-o sintaxă bine articulată, vor releva geniul creației brâncușiene și relevanța sa majoră în modernitatea artistică europeană și reverberația de impact în arta universală a posterității. Expoziția este finanțată de către Consiliul Județean Timiș și coorganizată de către Muzeul Național de Artă Timișoara împreună cu Fundația Art Encounters și Institutul Francez.

Care au fost schimbările făcute la nivelul infrastructurii muzeului pentru a fi la nivelul muzeelor de prestigiu de pe plan internațional și pentru a putea găzdui o astfel de expoziție?

Muzeul Național de Artă Timișoara s-a pregătit îndelung pentru tot ceea ce înseamnă asigurarea infrastructurii necesare acestei expoziții care așează muzeul în premieră într-un dialog onorabil și cu muzee ca Tate, Pompidou și Guggenheim Veneția, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul de Artă din Craiova precum și cu colecții de prestigiu din țară străinatate. Pregătirile au început în luna mai a anului 2021, debutând cu  reproiectarea și refacerea integrală a sistemului de detecție și alarmare la incendiu, a pompelor de incendiu și a unui generator, autorizarea ISU a clădirii, proiectarea, avizarea și  instalarea sistemului de supraveghere  inteligentă CCTV, alarmare la efracție și control acces, înlocuirea instalațiilor de climatizare cu tehnică avansată de monitorizare și control microclimatic,  dotarea cu un sistem de iluminat ultraperformant, de ultimă generație ,cu indice ridicat de redare a culorii, care să susțină eclerajul arhitectural, proiectarea și execuția scenografiei expoziționale dedicate și în general conformarea la tot ceea ce presupune exigențe ce se regăsesc într-un document numit Facility report care constituie –dacă doriți- pașaportul instituțional valid-  imperios necesar  unor colaborări prestigioase cu astfel de instituții, precum cele amintite. Muzeul a achiziționat pe o linie de finanțare guvernamentală și alte echipamente tehnologice care vor susține promovarea expoziției.

Ce măsuri de siguranță au fost luate pentru ca operele de artă să poată fi admirate în siguranța și pentru ca afluxul vizitatorilor să fie corect coordonat?

Am menționat câteva aspecte ce țin de infrastructura tehnologică și echipamentele sunt complexe și competitive. Se impune să amintim de asemenea și paza umană, sprijinită prin personal dedicat, cooptat suplimentar pentru această expoziție, atât pentru transportul specializat cât și pentru securizarea incintei și a spațiului expozițional. În acest caz s-a consolidat rețeaua colaborărilor interinstituționale și s-a inițiat un dialog de colaborare cu Serviciul Român de Informații, Jandarmeria Română, Poliția Județeană și Poliția Municipală, alături de Direcția de Prestări Servicii a Consiliului Județean Timiș, precum și suplimentar, cu servicii  profesioniste private de protecție și pază. De asemenea s-a instalat și o poartă de detecție metale, care va fi integrată într-un nou circuit de vizitare al MNArT. Pentru un aflux corespunzător al vizitatorilor s-a lucrat la o platformă online în care achiziția și rezervarea vizitelor se face în cea mai mare măsură programat, corespunzător intervalelor de vizitare, pentru a preîntâmpina aglomerări și a respecta normele ISU.

Această expoziție pune muzeul pe harta mondială a muzeelor de renume, care au în portofoliu expoziții prestigioase?

Alături de evenimente ca Paul Neagu-O retrospectivă,  Victor Brauner – Invenții și magie, Romul Nuțiu – Jocul cu hazardul, expoziția Paralele, Baroque Reloaded, proiecte organizate de Muzeul Național de Artă Timișoara în contextul Timișoarei – Capitală Europeană a Culturii 2023 cu parteneri de prestigiu din Europa și SUA, iată că, la finalul lunii septembrie, expoziția dedicată lui Constantin Brâncuși se adaugă portofoliului MNArT. Aceste evenimente plasează în premieră Muzeul Național de Artă ca un centru de interes pentru cunoscătorii și iubitorii de artă  care frecventează cu regularitate marile muzee de renume din Europa și Statele Unite ale Americii. Muzeul Național de Artă Timișoară beneficiază de această șansă extraordinară de a străluci în acest an prin repere culturale artistice inedite, în care echipa MNArT și colaboratorii  săi au investit timp neprețuit, competență și profesionalism, în perspectiva deschiderii –și pe mai departe- a  punților culturale de înaltă ținută între muzeu și instituții omoloage de pe mapamond. Există deja sute de persoane care și-au rezervat zboruri și timp pentru a vizita expoziția Brâncuși de la Timișoara.

Expoziția Brâncuși schimbă în vreun fel abordarea expozițională a muzeului? În viitor vor mai fi și alte expoziții de o asemenea anvergură?

Expoziția Constantin Brâncuși – Surse românești și perspective universale face parte din suita de expoziții care au angajat resurse financiare fără precedent și un nivel ridicat de răspundere și angajament din partea echipelor ce au lucrat la înfăptuirea acestui proiect, ale cărui dimensiuni sunt complexe, de ordin, juridic, logistic, etc.  Tot ceea ce a însemnat conceptul curatorial și pregătirea documentației, logisticii, infrastructurii expoziției constituie o experiență, un model de bună practică pentru a iniția proiecte similare și în viitor. Muzeul se află deja la a treia expoziție în acest an în care se compune muzică special pentru expoziție , prin generozitatea unor artiști dedicați; sountrack-ul expoziției Brâncuți va putea fi accesat optional de către vizitatori. Există și un plan pentru medierea culturală care va fi susținut cu ajutorul sponsorilor care au contribuit la amenajarea unei platform dedicate.

 În acest caz finanțarea a venit în mare măsură de la Consiliul Județean Timiș, prin fonduri guvernamentale, dar și prin sponsori care au înțeles miza proiectului și au susținut diverse categorii de cheltuieli. Este un deziderat ca pe viitor MNArT să poată realiza ocazional proiecte de anvergură similară, care să pună în valoare atât artiști români de prestigiu, cât și nume notorii din scena artistică mondială.Astfel de proiecte implică o bună colaborare interinstituțională și un efort de coeziune pe toate planurile.