GLITCH: Campanii purpose-driven pentru zona culturală și socială, cu accent pe sustenabilitate

GLITCH: Campanii purpose-driven pentru zona culturală și socială, cu accent pe sustenabilitate

Reading Time: 12 minute

Este fondator și director de creație GLITCH, studio de comunicare ce practică o abordare transdisciplinară în proiecte, de la strategie și identitate de brand până la campanii de comunicare integrată.. Fost copywriter, Dan Stănescu împarte obsesia pentru un concept bun cu o pasiunea pentru craft, mai ales când sunt puse în slujba unui proiect cu potențial de a schimba lumea în mai bine.

Cum a fost 2024 pentru agenția voastră?

2024 a fost pentru glitch probabil anul cu cele mai multe proiecte dar și anul despre care simt că a cristalizat cel mai bine viziunea agenției. Proiectul care poate exprimă perfect misiunea pe care ne-am propus-o, de a amplifica relevanța proiectelor cu miză și meaning pentru un impact cât mai mare pentru oameni, comunități și societate este Facem Lumea9 cu mâinile noastre. O campanie pentru platforma de sustenabilitate a BRD-ului în contextul Climate Change Summit, o campanie creată cu materiale și metode sustenabile ea însăși.

Împreună cu 4 artiste și artiști, am creat o serie de reclame outdoor făcute exclusiv de mână, fără consum de energie electrică, croșetând împreună cu Megan Dominescu, pictând împreună cu George Roșu, făcând colaj cu Oana Barbonie sau linogravură cu Iulia Groves. A ieșit o campanie statement dar și experiment, despre cum poți să practice what you preach. Filmul campaniei aici.

Revenind la 2024 a fost plin cu de toate, întins între extreme: și prolific și haotic, cu mult năbădăi și lipsă de răbdare, cu niște chinuri ale facerii pe care nu le anticipam dar care, uitându-mă înapoi acum de la distanță, erau naturale. A fost un an bun, dar nu ușor.

Ce așteptări aveți de la 2025?

Noi așteptăm și ne dorim un an cu mai puțină fricțiune administrativă (și politică) și mai multă fricțiune creativă. Eu vreau un an mai blând și mai grijuliu cu noi toți. Poate vreau chiar un an mai relaxat și mai ușor. Mai vedem, mai vorbim spre final.

Avem obiceiul să ne luăm în fiecare an un proiect greu și experimental, în care să ne tocim plictiseala, să ieșim din zona de confort și să încercăm idei și modele pe care altfel nu am avea șansa. Am început 2025 direct cu un asemenea proiect, o campanie de lansare pentru Filmul Clasat, un film pe cât de important pe atât de interesant de promovat. Premiat ca cel mai bun film românesc de lung metraj la Zilele Filmului Românesc la TIFF anul trecut, Clasat spune povestea unei investigații jurnalistice independente într-o corporație de inteligență artificială din România.

Lansăm filmul online pe site-ul clasat.ro pe 24 aprilie, iar până atunci ne-am coalizat cu mai multe organizații și oameni, de la Laboratorul de Media pentru media și Footprints AI pentru retail media până la Admirtech pentru developmentul platformei online și un număr de influenceri, într-o schemă de colaborare care compensează lipsa resurselor financiare printr-un model de profit sharing post-campanie.

Încercăm o altfel de abordare inclusiv la nivel de implicare financiară cu investiții în bani de la niște nano-investitori și in-kind de la toată lumea implicată să vedem cum putem face campanii pentru produse culturale care nu-și permit bugetele comercialului, dar care trebuie să la fel de tare să ajungă la public.

Este de asemenea, prima campanie pe care ne-o autocenzurăm, vorbind astfel despre ghemul complex de teme ale filmului: cenzură, conspirații, responsabilitate tehnologică etc. Cu alte cuvinte, vă invit să declasați Clasat împreună cu noi. Și aștept de la 2025 să facă Clasat și un succes de casă nu doar de festival.

Cum se poziționează Glitch Shop și ce oferiți voi diferit?

Glitch crează campanii de comunicare pentru proiecte și organizații purpose-driven, cultură, social, sustenabilitate, instituțional și la locul de întâlnire al acestor sectoare cu privatul și comercialul. Facem de la strategii și identități de brand până la campanii integrate de promovare pentru a amplifica relevanța unor astfel de proiecte pentru a le crește impactul pentru societate.

Auzim des expresia deci nu vă plac banii când le spunem celorlalți ce fel de proiecte ne interesează, și mi-aș dori foarte tare să nu mai fie așa, banii sunt mijloc pentru schimbare, schimbare în bine pe care ne-o dorim cel mai tare. E unul din obiectivele de comunicare pe care ni le propunem de fiecare dată, mai ales când vorbim despre proiecte precum clasat.ro, să găsim acele resorturi creative de comunicare și promovare, să aducem resurse proiectelor ca ele să se vadă mai tare și să aibă impact mai mare.

Un exemplu bun este campania Noi să fim sănătoase pentru Centrul Filia în care le trimitem femeilor din viața noastră Cafeluțe de Sănătate. Sau campania de grijă pentru democrație din pragul alegerilor de anul trecut, tot pentru Filia.

Cum ai descrie piața de publicitate locală în acest moment? Dacă ai putea, ce ai schimba?

Se întâmplă cu siguranță lucruri interesante în industrie – de la magnetismul polilor mari care strâng oameni buni și clienți mulți, la cei care au trecut granițele regionale, la agenții mici care fac lucruri foarte speciale, la zona de mijloc care se redefinește. Există o forță mare de atracție către zonele de tehnologie, AI-ul rescrie niște chestii acum și trage niște coordonate care trebuie testate, dar care probabil se vor dovedi gamechangers, fluxurile au devenit mult mai streamlined, iar drumurile mult mai scurte.

Mai există două tendințe pe care le-aș menționat, una către media, că e social media, că e retail media, vedem tot mai multe campanii mai creative în partea de delivery decât în partea de creație, sunt multe de zis aici, dar e clar că unde și cum vom livra creația devin mai importante decât creație în sine.

Și a doua, cultura și entertainmentul și viața reală, cred că cu cât ne vom apropia mai tare de tehnologie și ne vom pierde mai tare în algoritmi, cu atât forța de rupere către real și IRL va fi mai mare – o să vrem mai multe concerte, mai multă interacțiune fizică, mai mult AI la job, dar mai puțin în viața noastră personală.

Aș schimba multe: proiecte remunerate corect cu mai mulți bani, timp și răbdare mai mare, să ne ascultăm mai mult, respirații mai tihnite, gândire mai multă, colaborare mai strânsă și extinsă către mai mulți și mai multe, experiment mai intens și des, și poate cel mai important, mai multă grijă unii pentru alții. Noi oamenii unii cu alții.

Cât de greu este să răzbați ca și shop de creație în publicitatea lui 2025? Care sunt însă și avantajele?

Da, e cel mai greu. Pe lângă presiunea de business, salarii, continuitate, proiecții, cred că cel mai greu este să menții un echilibru sănătos între personal și muncă. Totul se mișcă foarte repede, dacă nu ești atent, te ia valul imediat și nu mai ieși de acolo. Trebuie să ne reamintim constant că există și viață după muncă, că mai sunt și alte lucruri importante.

Evident că știm de ce o facem, o facem pentru libertatea de gândire, pentru posibilitățile pe care ni le ridicăm la fileu, pentru cum ne responsabilizează această contribuție la proiecte care schimbă în bine lucrurile, că sunt proiecte de film, gen Clasat, proiecte de sustenabilitate cum e comunicarea pentru Climate Change Summit de care ne ocupăm de 2 ani încoace, sau mega-proiectul Dependența de viitor, Explorări speculative asupra unei imperative strategii de anti-branding a industriei jocurilor de noroc, o propunere cu totul noul rezultată la invitația Ralucăi Durbacă în proiectul Teritoriu, Bani, Dependență.

Ne-am închipuit acolo cum ar fi o strategie de brand și un redesign de identitate de brand care să funcționeze ca o frână pentru industria jocurilor de noroc, care să dez-seducă tinerii să mai joace. Cum arată o identitate vizuală care spune STOP! și nu Hai! Cum vorbește o industrie care vrea să nu mai facă rău societății, care vrea să se auto-saboteze întru bine, să se limiteze ca să fie mai bună cu oamenii alături de care trăiește. A ieșit un material extensiv despre gândirea din spate și un manual de brand așa cum n-am mai făcut dar cum ar trebui să fie se implementeze de urgență în România.

Cum vedeți voi produsul creativ și ce vă propuneți din acest punct de vedere?

Produsul creativ nu mai e de mult timp doar un OOH sau un spot. Totul e mult mai fluid, vorbim despre influență, despre impact, despre cum să ajungem la oameni pe alte căi decât cele convenționale. Căi și comunicare la care suntem tot mai sceptici în ultima vreme.

Am făcut această campanie anul trecut care a fost mai degrabă un call to arms, o coaliție creativă, în care invitam agenții și studiouri să lucreze cot la cot cu noi pentru promovarea parteneriatului civil la chemarea Asociației Mozaiq. Am venit atunci cu ideea asta mega-pe brief că chiar dacă operăm diferit sau gândim diferit ca agenții, iubim la fel. S-a născut o campanie de campanii cu foarte mulți părinți și energie, undeva la peste 15 agenții și studiouri s-au implicat să genereze peste 20 de campanii și execuții, de la neconvenționale la spoturi, de la ooh digital la spoturi radio.

Deci credem la glitch că produsul creativ poate fi orice, o invitație în proiect, o cizmă (soon!), un model experimental de finanțare a campaniei sau de împărțire a profitului, o metodă nouă de a crea un OOH, sau un fel nou de a pune problema cu un influencer. Suntem în era marii libertăți creative, în care instrumentele fac totul mult mai ușor și direct, în care totul se poate mișca mai rapid ca niciodată, în care accesul e imediat și nemediat, dacă le și folosim responsabil, cerul e limita.

Regie Bogdan Theodor Olteanu, DoP Mihai Marius Apopei, produs de Diud

Produs de Almost Ready

Cum a apărut ideea Bibliotecii de Design Glitch? Cum a fost primit proiectul de către industrie? Ce vă doriți de la acesta în 2025, cum plănuiți sa evolueze?

Biblioteca glitch există de când există glitch, însă 2024 a fost anul când am reușit s-o deschidem oficial publicului. I-am dat propria serie de evenimente, propria sală, am făcut chiar și o expoziție în cadrul Nopții Albe a Galeriilor. Am luat chiar și două lămpi verzi de bibliotecă. În forma actuală, biblioteca a ajuns după ce am aplicat la AFCN pentru a aduce împreună sub același acoperiș, și în fața acelorași rafturi, designeri, artiști, studenți și oameni din cultură. Biblioteca este deschisă 2 zile pe săptămână, găzduiește peste 1000 de volume, a organizat deja 13 talkuri, ține un blog și are și un bibliotecar AI care îți recomandă cărți. Curând va avea și un podcast.

Biblioteca glitch e unul din acele proiecte pe care încercăm să le facem în fiecare an, care să ne țină fresh la cap și mereu conectați unii la ceilalți, la cei diferiți, care fac altele, care gândesc în alte sfere. Am fost cu Biblioteca la Diploma în vizită unde am avut un colț cu o selecție de cărți în spațiul de recepție și abia așteptăm să ajungem și anul ăsta în alte locuri din oraș, curând mai multe detalii.

Cel mai recent designer talk de la Biblioteca Glitch a fost al Lizei Enebeis, directorul de creație de la Studio Dumbar, unul din acele vise devenite realitate pentru mine ca om de creație. Liza vine la câteva luni după Esther de Vries și Richard Niessen, alți doi super-designeri din Olanda, țară pentru care am un sweetspot extraordinar când vine vorba de creație.

Mă bucur tare că facem aceste evenimente pe care le găzduiește cu așa mare generozitate Rezidența9 pentru că ne dăm astfel această rară șansă să facem un pas în spate, să stăm cu colegi din industrie, să vorbim cu studenți, să auzim oameni mai deștepți ca noi vorbind, să schimbăm păreri și să ne energizăm cu inspirație.

Pentru 2025 ne dorim să continuăm seria de talks cu noi invitați dar și seria de postere de Bibliotecă pe care am început-o anul trecut – dăm mână liberă artiștilor vizuali să facă un poster care să promoveze relația lor cu ideea de cărți și biblioteci. Urmează niște sesiuni de networking în care să aducem în același loc oameni de comunicare, din artă și cultură și din privat pentru a facilita noi punți și căi de dialog. Ne uităm de asemenea și la surse alternative de finanțare pentru eforturile noastre dar și pentru a continua programul de achiziție de carte.

Creați oportunități de dezvoltare și inovare în domeniul comunicării culturale și al designului. Cât de dificilă este aceasta misiune? Aveți un exemplu la nivel internațional care v-a inspirat?

Comunicarea pentru cultură e cu siguranță una dintre cele mai grele misiuni – trăim într-o țară în care nu valorizăm cultura, nu știm să ne uităm la ea, nu înțelegem care sunt beneficiile imense pe care ni le aduce, atât la nivel de indivizi cât și la nivel de societate. Suntem norocoși să vorbim cu entități private cum e BRD care înțeleg bine ce înseamnă implicarea în cultură și susținerea ei.

Și mai suntem și mai norocoși să avem încrederea organizațiilor care zi de zi operează cu asta, lucrează să creeze, să producă, să organizeze rezidențe artistice la Șona, festivaluri de film documentar cum e festivalul One World Romania sau să revitalizeze cinema-uri. E o onoare și o plăcere să lucrăm împreună cu ele și să ne aducem contribuția la a le aduce mai aproape de publicuri.

Sunt multe agenții și studiouri care ne inspiră și pe care le urmărim. De la celebrii KesselsKramer care sunt eroii absoluți, la munca de design extraordinară pe care o face Bureau Borsche, Studio Dumbar sau Metahaven.

Care sunt proiectele din ultimii ani de care ești cel mai mândru? De ce?

Sunt mândru de rebrandingul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile sau de rebrandingul rețelei internaționale Culture Next cu un website superb codat de partenerii noștri Nexio.

De campaniile de lansare ale revistei Scena9.

De campania de comunicare a agendei culturale BRD CulturaVura sau seria de postere Cultura Ne Deschide.

De identitatea și comunicarea pentru cineclubul F-SIDES care a crescut într-o organizație incredibilă de 5 ani încoace.

De campania de lansare al filmului Arsenie. Viața de apoi.

De comunicarea pentru Zilele Eminescu sau identitatea pentru Cenaclul de la Timișoara Comuna30.

Sunt mândru de proiectele mari și proiectele mici, de cele de care se aude și de cele care operează la relanti, toate sunt proiecte în care oamenii de la glitch pun câte ceva din ei să le facă mai de impact pentru lumea asta nebună în care trăim.

Așa că de fapt, proiectul de care sunt cel mai mândru este echipa glitch, un grup de oameni excelenți alături de care am reușit să facem toate campaniile și inițiativele pe care le-am tot amintit aici, de la echipa care coordonează tot, Ana pe design, Roxana pe copywriting și Sonia managing director, la restul echipei de project management Domnica și Ana, și design Andrei și Maria, la strategie Irina, și restul de oameni super-mișto care au contribuit de-a lungul timpului ori în echipa internă ori în cea extinsă de freelanceri și colaboratori și parteneri.

Am văzut că ai share-uit pe LinkedIn un articol în care se punea întrebarea dacă AI-ul va șterge vocea distinctă a scriiturii de brand. Tu ce părere ai despre acest subiect?

Sunt fascinat de AI și ce schimbări aduce ea. Articolul pe care l-am scris e despre unul dintre pericolele, dar și oportunitățile, cu care vine tehnologia de gen. Credeam la un moment dat că scrisul, și mai ales desenul și fotografia, vor fi cele mai greu lucruri de replicat și generat artificial, dar iată-ne aici, în punctul în care nu mai știm ce e real sau nu, nu mai există demarcație între ficțiune și realitate, am ajuns să chestionăm fizicul chiar, vorbim despre post-adevăr și despre lipsa de importanță de fapt, a adevărului.

Sunt vremuri interesante așa cum ne ura Bienala de la Veneția acum câțiva ani parafrazând (eronat se pare îmi zice un AI) un blestem chinezesc(!). Și deci da, așa cum scriam în articol, cred că e foarte ușor să nivelăm până la irelevanță scriitura de brand, o scriitură funcțională supusă dintotdeauna eficienței extreme, atât ca efort dar și ca efect.

Spuneam acolo (chiar scriind împreună cu AI-ul Claude) că una dintre soluții este chiar glitch-ul, amintind de eroarea tehnologică (ha!) care ne-a inspirat numele agenției, acea serendipitate binară care generează aberații sau disrupții care de multe ori au stat la baza descoperirilor sau a creativității. Cred că embracing the glitch, valorificarea imperfecțiunilor, căutarea imprecisului este cheia de a fi diferit, interesant, creativ, distinctiv, într-o era în care toate merg tot mai șnur, mai repede, mai țais, mai perfect.

În 2022 declarai pentru IQads ca „Oamenii consumă branduri, brandurile consumă oameni, își trimit unii altora meme-uri constant, super-fluid, mega-deschis în ambele sensuri”. Ai spune ca mai este valabil? Cum s-a schimbat sau nu perceptia ta despre aceasta declarație?

Haha, da, cred că s-a schimbat. Cred că brandurile au înghițit oamenii. Poate că relația nu era nici atunci perfect bidirecțională, dar acum cu siguranță nu mai e o relație echilibrată în niciun fel. Cred că brandurile au înghițit tot, e rara avis postarea, articolul, videoul care nu are în spate rațiuni comerciale, toți sunt afiliați la ceva, nu mai există păreri neremunerate, e poate firesc să fie așa în acest punct atât de avansat și de târziu al capitalismului.

Așa că dacă ar fi un update la ce-am zis abia acum 3 ani, e că brandurile consumă oameni chiar și când avem impresia că e invers, muncim gratis noi toți cei mulți pe ogorul digital al marelui internet care aparține celor puțini, pământ fertil care hrănește cu noi înșine marea cultură de branduri și cu care de altfel, suntem tot noi hrăniți. Ciudat și fascinant ouroboros.