Inflatia de idei proaste

Ionut Balan_2392Atunci cand presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a anuntat posibilitatea de a le da bani direct oamenilor, de a le arunca din elicopter (“helicopter money”), fiindca, prin relaxarea cantitativa (QE), acestia nu prea ajung la ei, au fost cam putine voci care sa-i explice ca astfel nu se remediaza principala problema, faptul ca e afectat rolul banilor in a mijloci schimbul.

de Ionut Balan

Iar in masura in care debitorii sunt scosi din supraindatorare s-ar putea trage concluzia ca acestia, bancile si politicienii au functionat bine, cand au facut-o prost. Astfel, n-ar mai penaliza nimic atitudinea institutiilor financiare, inerte la programul de QE sau politica lor de creditare, ce a reflectat interese personale si de grup. Toata lumea ar fi spalata si curata.

Si intre ceea ce a propus Draghi si ceea ce au legiferat politicienii romani cu darea in plata nu e o mare deosebire. Principalul punct comun al celor doua initiative e ca ambele se plaseaza in zona compromisurilor de neacceptat.

In fine, aceasta modalitate de a amesteca treburile pentru ca politicul sa scape cu onoarea nereperata nici macar nu e noua. Politicienii nu s-au schimbat prea mult in ultimele sute de ani. Ei faceau QE inca din vremurile in care banii erau de aur. Henric al VIII-lea a fost un rege controversat nu doar fiindca a separat Anglia de catolicism ca sa se mai insoare inca o data, ci si fiindca a “tocit” si “usurat” lira sterlina pentru a-si umple vistieria golita. Si n-a fost nici macar primul care a procedat astfel. Imparatul roman Antoninus Caracalla a emis antoninianul, moneda cu curs fortat, care valora cu mult sub valoarea declarata.

Deci romanii sau englezii deteriorau greutatea si compozitia monedei, iar acest sistem inflationist era cu mult inferior celui actual, care poate distruge valoarea monedei fara dificultate.

Atunci cand suveranul constata ca nu mai avea nimic in vistierie si nu mai putea impune un impozit explicit, apela la impozitul implicit numit inflatie, pe care o “producea” cu ajutorul cunoscutului truc de innoire a monedelor. Se bateau altele, dar care contineau o cantitate mai redusa de metal pretios. Vistieria monarhului se umplea astfel cu aurul sustras. Lira era proclamata tot lira, dar, de fapt, cantarea mai putin. Cei care pastrau vechile monede constatau ca cele noi sunt mai usoare.

Iar in drama lui Goethe “Faust”, cand trezorierul ii spune imparatului ca “lazile cu bani sunt goale”, iar Mefisto vine cu “gaselnita” transformarii hartiei in bani, suveranul zice “nu avem bani, faceti ce a spus”, semneaza bancnotele si provoaca o explozie a consumului, “Jumatate din popor fiind obsedat sa manance bine / Cealalta jumatate sa se imbrace bine”. Dupa care oamenii isi dau seama ca bancnotele sunt acoperite doar de promisiunea aurului care inca nu s-a extras din mine.

Ceea ce nu ia Draghi in calcul este ca oamenii nu pot fi mintiti pe termen lung. In acest moment deja reactioneaza altfel decat au fost manipulati sa o faca in ultimele decenii. Daca sunt pusi sa aleaga intre a-si petrece o noapte cu o diva din spatiul media sau sa aplice o corectie drastica unui politician, paradoxal, ei vor opta pentru bataie. Pe care i-ar administra-o oricarui politician, indiferent de orientarea partidului.

Daca nu credeti, haideti sa facem un sondaj de opinie in care sa vedem pe ce pune poporul mai mult pret, pe sex sau pe bataie. Cu precizarea, desigur, ca ar trebui retinut spre ceea ce se indreapta preferintele, catre razbunare si pedepsire, ori spre toleranta si intelegere, numai pentru cei activi sexual. Se pare ca fata de la pagina 5 are o problema.

Ionut Balan este jurnalist independent, fost redactor-sef al revistei “Finantistii”, publicist la “Jurnalul National”, “Saptamana financiara”, “Piata financiara”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”.

Mai multe materiale de acelasi autor gasiti pe www.bloguluibalan.ro