Investițiile în centralele fotovoltaice: viitorul „verde” ridică multe probleme juridice

Opinie de: Dragoș Benga, Managing Partner BENGA, COLȚAN & Asociații

Tranziția către energie verde reprezintă un subiect analizat de mulți ani în cadrul comunității europene, ca strategie de ansamblu. Totuși, prezentul ne dovedește că acest tip de investiție nu mai reprezintă doar un mijloc de protecție a mediului înconjurător, ci o necesitate fundamentală a societății în care trăim. Avem nevoie de surse de energie sustenabilă, regenerabilă și care să ușureze povara pe care o punem asupra planetei.

Dintre toate componentele pe care antreprenorii trebuie să le analizeze în detaliu înainte de a începe investiția în acest domeniu, situația juridică reprezintă în acest moment nucleul, dar și punctul cel mai vulnerabil. Dacă aspectele juridice nu sunt luate în considerare și adresate cu atenție, întregul demers poate fi un eșec.

Ce probleme juridice presupune construcția unei centrale fotovoltaice?

Partea de „legal” în cadrul unui astfel de proiect ține de toate etapele investiției și nu se raportează doar la natura juridică a suprafeței de teren, așa cum mulți investitori se pot grăbi să presupună.

În primă fază, este bine de știut că achiziția unei suprafețe de teren nu reprezintă singura posibilitate de a demara o investiție în energie solară. „Dreptul de superficie” sau „concesiunea” reprezintă alternative viabile prin care antreprenorul poate reduce o parte semnificativă din costurile inițiale ale proiectului.
În acest moment, există multe impedimente legale privind construcția unei centrale fotovoltaice pe anumite tipuri de teren (de exemplu pe teren agricol), dar și destule proceduri dificile și costisitoare, asupra cărora investitorul trebuie să se asigure încă de la început.

Obținerea avizelor în vederea eliberării autorizației de construire poate implica de asemenea o serie de probleme juridice. Cele mai multe se leagă de modurile diferite în care reprezentanții instituțiilor competente dispun aplicarea legii, practica nefiind unitară la nivelul țării.

O altă componentă esențială o reprezintă modalitatea de contractare. În acest moment, lipsa unui cadru financiar previzibil privind prețul și termenele de livrare pentru materialele de construcție poate genera un efect de domino: gestiunea relațiilor contractuale cu partenerii logistici devine tot mai anevoioasă, iar decalajele și întârzierile ajung să blocheze investiția în sine.

Tot de strategia financiară depinde și modalitatea de creditare din partea unei instituții bancare, a unui fond de investiții sau prin accesarea unor programe europene de sprijin financiar. Pentru obținerea finanțării, este absolut necesar ca documentele care stau la baza solicitării să fie impecabile din punct de vedere juridic.

Ulterior momentului în care centrala fotovoltaică este pusă în funcțiune, intervin probleme legate de mentenanță și de vânzare a energiei. Această nouă etapă vine la rândul ei cu o multitudine de situații juridice.

Este legislația din România optimizată pentru acest tip de investiții?

Cu toate că au apărut mai multe inițiative legislative privind modificarea legislației actuale în vederea facilitării investițiilor în energie regenerabilă, în prezent cadrul legal rămâne restrictiv.

Mă refer în special la lipsa unei proceduri speciale gândite în sprijinul acestui tip de investiție, o procedură care să creeze cadrul legal prin care un investitor să-și ducă proiectul la bun-sfârșit într-un termen rezonabil.

Mai mult, legiuitorul român ar trebui să aibă o viziune de ansamblu, prin asigurarea unui cadru legislativ optim coexistenței agriculturii de tip smart cu producția energiei verzi pe scară largă. Tehnologia actuală ne dovedește că aceste două domenii pot performa în mod complementar.

Pentru a valorifica și eficientiza măcar o parte din potențialul energetic solar pe care îl are România, un cadru legal adaptat acestor investiții devine imperios. În joc nu se află doar independența noastră energetică la nivel național sau protecția mediului înconjurător, ci și un veritabil business de țară.