Ionuț Bălan: Soluția rămâne aceeași – excedent bugetar și micșorarea statului

Ionuț Bălan: Soluția rămâne aceeași – excedent bugetar și micșorarea statului

Reading Time: 3 minute

Discuția despre relaxarea fiscală pare, la prima vedere, anacronică. Este, totuși, momentul să ne întoarcem la fundamentele economiei. Majorarea salariilor bugetarilor a declanșat o spirală prețuri-salarii, un fenomen binecunoscut în literatura de specialitate (Blanchard, 2017). Acest efect aduce în prim-plan o relație esențială: ajustarea salariilor trebuie să urmeze creșterea productivității, altfel riscul inflaționist crește. A ignora acest principiu este echivalent cu a alimenta focul unei inflații care, odată scăpată de sub control, afectează nu doar buzunarele cetățenilor, ci și stabilitatea întregului sistem economic.

de Ionuț Bălan

Lefurile pot crește, însă doar după reformarea – sau, mai bine zis, micșorarea – statului, prin descentralizarea serviciilor și transferul responsabilităților către sectorul privat, ceea ce stimulează eficiența (Rodrik, 2011). Un stat cu birocrație supradimensionată mai ales la nivel local nu este doar costisitor, ci și ineficient. La nivelul său se dovedește a fi fatală combinația de creștere a cheltuielilor publice, taxelor și deficitului bugetar, ce sugrumă economia reală (Alesina et al., 2015). În lipsa unui control ferm, o astfel de combinație duce la cercul vicios al stagnării și al exodului de capital și al forței de muncă.

Echilibrul macroeconomic se menține prin corelarea exporturilor, investițiilor, economisirii și cheltuielilor publice. Teoria echilibrului extern (Mundell, 1961) susține că exporturile și importurile trebuie să se echilibreze, iar orice dezechilibru trebuie compensat prin ajustări în economisire sau cheltuieli publice. Într-un context în care populația este încărcată de datorii, taxele în creștere reduc și mai mult capacitatea de economisire (Furceri & Loungani, 2015), afectând astfel potențialul investițional. În aceste condiții, politicile fiscale trebuie să fie nu doar prudente, ci și prevăzătoare, pentru a nu sabota, pe termen lung, baza creșterii economice.

Fondurile europene reprezintă o sursă importantă, dar calitatea investițiilor este decisivă pentru impactul pe termen lung (Badinger, 2005). Nu este suficient să cheltuim, trebuie să investim inteligent. De aceea, reducerea statului este indispensabilă. Un stat mai suplu oferă un climat mai atractiv pentru investiții străine directe și dezvoltă piețe interne competitive, care absorb venitul disponibil și favorizează acumularea de capital (Acemoglu & Robinson, 2012). Astfel, o economie vibrantă și diversificată devine motorul creșterii sustenabile, nu un aparat birocratic greoi care consumă resurse fără să genereze valoare adăugată.

În România, bugetul de stat domină economia, iar povara fiscală excesivă blochează acest mecanism. Reformele necesare nu pot fi realizate prin măsuri episodice, ci prin transformări legislative și instituționale profunde (North, 1990). Corupția, definită ca traficul informal de decizii, este cel mai mare obstacol în calea acestei reforme (Rose-Ackerman, 1999). Fără eliminarea acestei bariere, orice expert invitat să contribuie la reforma fiscală și administrativă se lovește de aceleași rezistențe. Aceasta este o problemă structurală ce necesită voință politică și implicare publică reală.

O Românie prosperă necesită o clasă politică și administrativă educată și competentă, nu doar o aparență formală a acestei competențe, mimată cu diplome. Numai așa poate fi construit un sistem legislativ predictibil și eficient, care să permită relaxarea fiscală concomitent cu micșorarea statului (Hall & Soskice, 2001). Această clasă trebuie să înțeleagă că stabilitatea economică nu este o opțiune, ci o condiție esențială pentru dezvoltarea durabilă. Drumul către creșterea economică durabilă trece prin investiții reale, piețe competitive și un sector public responsabil. Cheltuielile trebuie direcționate eficient, iar mecanismele economice restructurate astfel încât veniturile generate să aducă bunăstare reală. Fără aceste măsuri, orice tentativă de creștere economică rămâne fragilă și vulnerabilă la șocuri externe și interne și mai ales… nu generează prosperitate.

Ionuț Bălan este jurnalist independent, fost redactor-șef al revistei “Finanțiștii”, publicist la “Jurnalul Național”, “Săptămâna financiară”, “Piața financiară”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”. Mai multe materiale de același autor găsiți pe www.bloguluibalan.ro.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 397 (1 – 20 septembrie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.