La remote înainte, la birou înapoi?

La remote înainte, la birou înapoi?

Odată cu renunțarea la toate restricțiile impuse în perioada pandemică, munca la birouri a redevenit un subiect important pentru companiile din România, însă sistemele de lucru adoptate în timpul crizei sanitare s-ar putea să rămână în picioare pe termen mediu și lung. Ce înseamnă asta pentru piața birourilor?

de Ovidiu Nicolae

Aproape 45% dintre angajați lucrau doar de la birou la începutul lunii martie, iar alți aproape 16% trebuia să meargă săptămânal la sediu, fără ca angajatorul să impună o anumită frecvență, arătau rezultatele unui sondaj realizat de dezvoltatorul de birouri Genesis Property. Totodată, peste 70% dintre angajați vor să lucreze de la birou în 2022 sau cel puțin în sistem hibrid, potrivit studiului ­realizat în rândul a 1.073 de angajați din toată țară.

O cercetare separată realizată de către platforma BestJobs relevă că 67% dintre angajați ar prefera un mod de lucru hibrid, care să le ofere posibilitatea de a alege câte zile lucrează de la birou. Mai mult, unul din patru angajați și-ar prezenta demisia dacă s-ar institui obligativitatea muncii din clădirea de birouri.

„Unul dintre efectele secundare ale lucrului de acasă din ultimii doi ani este fenomenul lipsei de afiliere față de echipă, scăderea nivelului de loialitate și implicit o ușurință mai mare în ceea ce privește schimbarea jobului actual”, a explicat Florina Grosu, associate Office Agency în cadrul agenției de consultanță imobiliară Crosspoint Real Estate, pentru Biz. Aceasta sugerează că ar fi o „reală utopie” să considerăm că ne vom întoarce la aranjamentele de lucru prepandemice.

Companiile care au înțeles că flexibilitatea și adaptabilitatea la o nouă realitate sunt foarte importante, au de câștigat în ceea ce privește ­re­ten­ția personalului, subliniază re­prezentantul Crosspoint Real Estate. Combinația între munca de la birou și cea de acasă devenise tot mai populară începând cu anul 2021, ­fiind o soluție care a menținut productivitatea companiilor, dar și sănătatea angajaților.

În sistemul hibrid, 2-3 zile erau locate muncii de la birou în fiecare săptămână, iar pentru restul zilelor exista flexibilitatea muncii de acasă sau din altă locație.

Ana Vișian, Marketing Manager  la ­BestJobs, adaugă faptul că munca de la birou vine și ea cu avantaje, pe care angajații au ajuns să le prefere, cum ar fi interacțiunile cu colegii sau predictibilitatea unui program de lucru. Totuși cei mai mulți vor să poată alege de unde să lucreze. De altfel, companiile analizează în acest moment bene­ficiile și dezavantajele muncii de la birou versus cea de acasă.

„Există însă un perimetru mai larg de flexibilitate care este analizat, iar acesta include și norma de lucru, care include discuția despre săptămâna de lucru redusă, dar și resursele angajate versus un ecosistem de colaboratori. Decizia finală va fi majoritar influențată de viziunea proprie a companiei raportată la dorința angajaților și într-o mai mică măsură de competiția directă și companiile client sau colaboratori”, a spus Horațiu Cocheci, director People Advisory Services în cadrul firmei de servicii profesionale EY România, pentru Biz. Din acest motiv, nu este exclus să vedem ajustări ale spațiilor ocupate de companii, dar și transformări la nivel de design pentru birourile existente.

Cocheci consideră că sistemul hibrid s-a dovedit fezabil atât din perspectiva eficienței angajaților, cât și a oportunității de reducere a costurilor de către companii.

„Este greu de crezut că flexibilitatea câștigată de angajați va mai putea fi abandonată. Întrebarea majoră care se pune acum este cum poate fi eficientizat timpul petrecut în cele două locuri, acasă și la birou. Ideile cel mai vehiculate constau în derularea activităților independente de acasă, fie că vorbim de activități conceptuale, ce implică lucru independent și gândire, sau îndeplinirea unor sarcini administrative și derularea momentelor de colaborare în echipă, structurate sau nu pe proiecte sau doar cu rol de team building, care să se deruleze în spațiul de birouri.”

Horațiu Cocheci, director People Advisory Services, EY România

Birouri prea mari

Pe piața birourilor, pandemia a dat naștere unei nișe a subînchirierilor care a atins un volum de 60.000 mp. Practic, vorbim despre companii care au adoptat sistemul de lucru hibrid și au realizat că plătesc chirii pentru birouri prea mari. Mai important, au realizat că productivitatea angajaților a rămas la fel sau chiar s-a îmbunătățit prin intermediul muncii de la distanță.

Mădălina Cojocaru, Partner ­Office Agency în cadrul agenției de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, susține că pentru perioada următoare, readucerea angajaților în clădirile de birouri reprezintă principala provocare. Proprietarii de birouri și chiriașii trebuie să ia măsuri care să stimuleze reluarea muncii în aceste clădiri, inclusiv prin reconfigurarea spațiilor existente și creșterea suprafeței alocate unui angajat de la o medie de 8-10 mp/om la cel puțin 12-15 mp/om.

„Incertitudinile din piață au afectat cererea în cei doi ani de pandemie, astfel că suprafața închiriată în total în 2020 și 2021, de 535.000 mp, a fost cu circa 26% sub nivelul tranzacționat în 2018 și 2019”, potrivit lui Cojocaru.

Cererea în scădere s-a reflectat și în rata de neocupare a birourilor, care ajunsese la 14,9% în București la finalul anului trecut. Însă situația a diferit în funcție de tipul clădirii și locație. De exemplu, proiectele de birouri din zonele centrale, cu acces ușor la rețeaua de transport public, aveau rate de neocupare de sub 10%. În schimb, proiectele care și înainte de pandemie aveau probleme în găsirea chiriașilor, cum sunt cele din Pipera, au contribuit la creșterea gradului de neocupare la nivelul întregii piețe.

Schimbările privind abordarea muncii de birouri vor avea un impact direct și asupra activității de dezvoltare a noilor clădiri de birouri în anii următori. La nivelul Capitalei, stocul total de proiecte acoperea 3,19 milioane mp la finalul anului trecut, la care se vor mai adăuga încă 225.000 mp până la finalul anului viitor, conform unui raport al Cushman & Wakefield Echinox.

În actualul context există o presiune suplimentară pe piața chiriilor și nu este exclus să vedem prețuri care depășesc 18,5 euro/mp/lunar. Totuși, în ciuda perioadei pandemice, au fost foarte puține proiecte reconvertite, fiind cazuri punctuale în care clădirile cu funcțiuni de birouri aflate în fază de construcție au fost transformate în apartamente.

Gândire de startup

Perioada pandemiei a accelerat anumite evoluții care țin de modul în care angajații se raportează la spațiile în care lucrează. Elemente ce țin de economisirea timpului, atmosferă și flexibilitatea orelor de lucru conving tot mai mulți oameni să lucreze pentru companii care sunt deschise la aranjamente de lucru flexibile.

Pentru antreprenorii din domeniul imobiliar, flexibilitatea era punctul central al viziunii de dezvoltare chiar și înainte de pandemie, însă acum deschid noi nișe în domeniu. De exem­plu, irlandezii de la Nooka Space mizează pe birouri de microproximitate care pot fi închiriate prin intermediul unei aplicații de smartphone. Compania vrea să adauge doar în București 20 de birouri închiriabile anul acesta și mizează pe menținerea tendinței muncii la distanță pe termen lung.

Chiar și austriecii de la Immofinanz, care au un portofoliu de aproape 800 de milioane de euro în România, au anunțat deschiderea primului lor spațiu de co-working din țara noastră pe măsură ce sistemul de lucru hibrid este adoptat de companii. Interesant este că acum dezvoltatorii preiau inițiativa deschiderii propriilor spații de co-working, în timp ce înainte de pandemie se rezumau la închirierea de spații către operatori specializați din domeniu.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 362 (18 aprilie – 16 mai 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.