Laura Mihăilă & Ela Bălan, despre Raiffeisen Comunități: „Soluțiile bune pornesc din comunitate”

Laura Mihăilă & Ela Bălan, despre Raiffeisen Comunități: „Soluțiile bune pornesc din comunitate”

Reading Time: 9 minute

Raiffeisen Comunități, programul derulat de Raiffeisen Bank în parteneriat cu Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), a ajuns la cea de-a 16-a ediție, cu un buget total de 4 milioane de lei pentru proiecte comunitare – între 250.000 și 350.000 de lei pentru fiecare parteneriat câștigător. Și, pentru prima dată, programul trece granițele României: apelul este deschis anul acesta și comunităților de români din diaspora. Între timp, programul a evoluat: comunitățile decid singure ce probleme vor să rezolve, proiectele urmăresc o schimbare de durată, iar fiecare idee pornește dintr-un parteneriat de cel puțin trei organizații non-profit – ONG-uri sau grupuri de inițiativă ale cetățenilor –, coordonat de un ONG din România.

Laura Mihăilă, Director de Marketing, Comunicare & CX la Raiffeisen Bank, și Ela Bălan, Directoare de Grantmaking la ARC, vorbesc despre ce au învățat din poveștile comunităților, despre ce înseamnă o investiție socială dincolo de bani și despre ce urmează pentru program.

„România are mult mai multă energie civică, inteligență locală și capacitate de regenerare decât se vede, uneori, din exterior.”
Laura Mihăilă, Raiffeisen Bank

Într-o perioadă în care companiile sunt chemate să răspundă unui număr tot mai mare de așteptări sociale, de ce alege Raiffeisen Bank să investească pe termen lung în comunități? Care a fost nevoia căreia programul și-a propus să-i răspundă încă de la lansare și cum a evoluat această misiune în timp?

Laura Mihăilă: Pentru noi, investiția în comunități nu este o reacție de moment la un context social mai complicat, ci o parte firească din felul în care înțelegem rolul unei bănci în societate. Credem că o comunitate puternică este baza unei economii sănătoase, iar atunci când oamenii colaborează, când organizațiile locale sunt mai capabile, când există dialog, implicare și soluții construite împreună, apar și condițiile pentru progres real, pe termen lung. De aceea alegem să investim consecvent, nu punctual, pentru că schimbările cu adevărat importante nu apar peste noapte. Ele au nevoie de încredere, continuitate și parteneriate construite în timp.

Am pornit și de la o nevoie uriașă: resursele ajung greu în orașele mici și medii și, mai ales, la ONG-urile mici și medii, care nu au echipe întregi dedicate scrierii de proiecte. De aceea, începând de anul trecut, de la ediția a 15-a, orice idee de proiect pornește dintr-un parteneriat format din cel puțin trei entități, care lucrează împreună încă de la început. Datorită Raiffeisen Bank, în aceste parteneriate pot intra acum și grupuri de inițiativă locală – adică grupuri informale de cetățeni, fără personalitate juridică. În mod normal, ele nu pot primi finanțare, pentru că legea cere ca banii să ajungă la o organizație înregistrată oficial; în program, această responsabilitate și-o asumă ONG-ul coordonator. Practic, am lăsat puterea de decizie în mâinile comunităților și ale organizațiilor care lucrează cu ele.

Ce ați învățat despre România prin poveștile comunităților care au trecut prin program? Ce vă spun proiectele susținute despre felul în care s-a schimbat România în cei 15 ani de când există programul?

Laura Mihăilă: România are mult mai multă energie civică, inteligență locală și capacitate de regenerare decât se vede, uneori, din exterior. În foarte multe locuri, inclusiv în comunități mici sau vulnerabile, există oameni care nu așteaptă soluții „de sus”, ci își asumă rolul de a schimba lucrurile și reușesc să mobilizeze comunitatea în jurul unor cauze importante. În același timp, am învățat că multe comunități au nevoie nu doar de resurse, ci și de contexte care să aducă oamenii împreună și să transforme intenția de implicare în acțiune. Tocmai de aceea, poveștile din program ne-au confirmat că România se dezvoltă cel mai sănătos atunci când soluțiile sunt locale, participative și ancorate în realitatea oamenilor.

Ela Bălan: Văd că se schimbă ceva la nivel de încredere între oameni: apar tot mai multe inițiative locale foarte mici. Pot să fie 5 oameni de pe o stradă din Câmpina, din Breaza sau din Colentina, care au încredere că o petiție sau un simplu eveniment de cartier le-ar putea face ziua mai bună. „Nu mai așteptăm să vină primăria să ne organizeze!” Văd mai multă încredere în capacitatea oamenilor de a schimba ceva, iar asta, în România în care trăim, mi se pare uriaș. Cred că avem nevoie ca speranța să se transforme dintr-un concept într-o abilitate, în ceva practic pe care îl exersăm în fiecare zi. Așa cum vrem să mergem măcar 15 minute pe jos, hai să exersăm măcar 5 minute de speranță în fiecare zi.

„Nu finanțăm proiecte ca simplu set de activități, ci finanțăm schimbare.”
Ela Bălan, ARC

Există un moment sau o întâlnire care v-a făcut să priviți diferit impactul pe care îl poate avea o investiție socială? În cazul Raiffeisen Comunități, cât de importantă este investiția în capacitatea comunităților de a genera singure schimbare?

Laura Mihăilă: Un element de noutate introdus în proces a fost incubatorul de comunități sustenabile. Acolo am văzut foarte clar că impactul unei investiții sociale merge dincolo de finanțare și ține de capacitatea unei comunități de a construi împreună soluții care pot continua și după încheierea unui proiect. Când organizațiile își clarifică rolurile, lucrează participativ și își definesc mai bine impactul urmărit, proiectele devin mult mai solide și mai relevante. Pentru noi, incubatorul a confirmat că schimbarea durabilă apare atunci când comunitatea nu este doar beneficiar, ci co-autor al soluției.

Ela Bălan: Atât noi, la ARC, cât și cei de la Raiffeisen Bank ne uităm, mai degrabă, la indicatorii calitativi – adică la schimbarea reală pe care o produce un proiect. Iar respectul nostru față de oamenii care inițiază și implementează proiectele vine din faptul că ei definesc ce înseamnă succesul pentru comunitatea lor. Nu îl impunem noi, ca pe un șablon în care toată lumea ar trebui să se încadreze.

De la început, programul a avut doi piloni la fel de importanți: sprijinul financiar și ideea că nu finanțăm proiecte ca simplu set de activități, ci schimbare – pentru oameni și, mai ales, prin oameni. Aplicăm un principiu foarte solid: „Do nothing for me without me” – nu face nimic pentru mine fără mine. Nu ar trebui să te intereseze doar că au venit 1.200 de oameni la festivalul tău, ci câți dintre ei au învățat ceva nou și cum construiești mai departe pe asta.

Care este cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o unii de la ceilalți din acest parteneriat?

Laura Mihăilă: Cred că una dintre cele mai importante lecții a fost că impactul durabil se construiește împreună. Parteneriatul cu Asociația pentru Relații Comunitare ne-a arătat cât de valoroasă este combinarea perspectivelor și competențelor diferite. Dincolo de rolurile pe care le avem, ne-a unit aceeași convingere: că schimbarea sustenabilă apare atunci când pui oamenii și nevoile reale ale comunității în centrul soluțiilor pe care le construiești.

Ela Bălan: În relația cu Raiffeisen Bank, cel mai valoros lucru pe care l-am învățat este că poți să ai parteneri din zona de business cu care să construiești o viziune comună de schimbare socială. Asta ne-a dat aripi.

Dacă este să fac exercițiul în cealaltă direcție, cred că ei au învățat să ne dea încredere și să lase o parte din control. Iar împreună am învățat să ne asumăm riscuri. De cele mai multe ori, asta ne-a condus la a da un vot de încredere unor oameni care ne-au surprins plăcut. Nu ai cum să ai o mentalitate orientată spre dezvoltare dacă nu ești deschis și către riscuri.

Mulți oameni percep responsabilitatea socială ca pe ceva separat de activitatea de business. Cum vedeți relația dintre o bancă și comunitățile în care aceasta operează?

Laura Mihăilă: O bancă nu funcționează într-un vid. Ea face parte din comunitățile în care operează, depinde de sănătatea lor economică și socială și, în același timp, contribuie la felul în care acestea evoluează. Din această perspectivă, relația dintre bancă și comunitate este una de interdependență. Dacă ne dorim o economie mai rezilientă, avem nevoie și de comunități mai reziliente, iar dacă vorbim despre dezvoltare pe termen lung, trebuie să investim și în ceea ce ține oamenii împreună: în educație, colaborare, participare și încredere. Pentru noi, implicarea în comunitate nu este ceva separat de activitatea de business, ci parte din responsabilitatea pe care o avem față de societatea în care trăim și lucrăm. În fond, o bancă sănătoasă are nevoie de comunități sănătoase, iar dezvoltarea lor merge întotdeauna mână în mână.

„Momentul potrivit apare atunci când un program are suficientă maturitate încât să poată crește fără să-și piardă esența.”
Laura Mihăilă, Raiffeisen Bank

Ce v-a făcut să credeți că este momentul potrivit pentru a deschide programul și către comunitățile românești din diaspora?

Laura Mihăilă: Momentul potrivit apare atunci când un program are suficientă maturitate încât să poată crește fără să-și piardă esența. După 15 ediții, Raiffeisen Comunități a demonstrat că are un model solid, bazat pe colaborare, implicare civică și dezvoltare sustenabilă. În plus, observăm de câțiva ani un interes tot mai mare din partea românilor din diaspora de a rămâne conectați și implicați în dezvoltarea comunităților din România. Ne-am dorit să transformăm această disponibilitate într-o oportunitate concretă de colaborare.

Ela Bălan: Când am văzut cum funcționează abordarea pe parteneriate, ne-am dat seama că românii nu sunt doar în România și am simțit nevoia să ne adresăm și celor care trăiesc în afara țării. Principalul motiv a fost să extindem valorile pe care se bazează programul – accesul la resurse, apartenența și incluziunea –, astfel încât sprijinul să poată ajunge la toți românii, oriunde s-ar afla. Comunitățile pot fi în Noua Zeelandă sau în Africa, nu neapărat în Europa. Important este să arate felul în care un proiect și o investiție în acest program ar putea să schimbe pozitiv realitatea oamenilor din comunitatea de acolo.

Decizia de a include și diaspora transmite un mesaj despre felul în care definiți comunitatea românească. Care este acel mesaj? Cum definiți astăzi o comunitate românească, într-o lume în care oamenii trăiesc și construiesc relații peste granițe?

Laura Mihăilă: Mesajul este foarte clar: comunitatea românească nu se oprește la granițe. O comunitate nu este definită doar geografic, ci și prin legături de valori, memorie, grijă, apartenență și dorință de a contribui. Vedem tot mai mulți români din afara țării care își doresc să rămână conectați la comunitățile din care provin și să contribuie cu experiența pe care au acumulat-o. Ne dorim să le oferim cadrul prin care acest lucru să fie posibil. Prin deschiderea programului către diaspora, spunem că expertiza, experiența și energia românilor de pretutindeni fac parte din aceeași resursă colectivă.

Ela Bălan: Anul trecuta fost primul în care proiectele au fost propuse de parteneriate – adică de câte trei organizații sau grupuri de inițiativă care aplică împreună și lucrează împreună cu o comunitate. Atunci ne-am dat seama că trebuie să ieșim dintr-o definiție clasică a comunității. Dacă privim dincolo de comunitatea geografică, ajungem la milioanele de români care trăiesc în afară și ale căror provocări sunt, de foarte multe ori, chiar mai complexe, pentru că țin și de efortul de a se adapta și a se integra într-o altă cultură. Vedem programul ca pe o punte între realitățile acestor români și realitățile din România, cu beneficii reciproce.

Gândește-te cum e să trăiești ca simplu cetățean într-un oraș ca Berlinul: simți că orașul îți aparține. O astfel de experiență poate fi adusă și în România. Și invers: experți din România pot sprijini comunitățile de români de acolo. E important de spus că organizația coordonatoare trebuie să fie un ONG din România, dar comunitatea în care se desfășoară proiectul poate fi oriunde în lume.

„Nu-ți arăt care este soluția, dar te susțin să o descoperi împreună cu oamenii de lângă tine.”
Ela Bălan, ARC

Ce au în comun comunitățile care reușesc să se dezvolte sustenabil, indiferent dacă vorbim despre un sat din România sau despre o comunitate de români din afara țării?

Laura Mihăilă: Fie că vorbim despre un sat din România sau despre o comunitate de români din diaspora, dezvoltarea sustenabilă începe atunci când oamenii se implică și simt că pot contribui la schimbarea pe care vor să o vadă în jurul lor. Comunitățile care reușesc să crească pe termen lung au, de regulă, câteva lucruri în comun: colaborare, încredere, parteneriate autentice și o viziune împărtășită. În fond, nu resursele fac întotdeauna diferența, ci oamenii și capacitatea lor de a construi împreună.

Ela Bălan: Lucrul pe care l-am identificat ca fiind un numitor comun este energia oamenilor, pe care chiar o investesc ca să vadă un mâine care arată ceva mai bine decât în momentul de față. Apoi, capacitatea de a conecta. Dacă ești ONG-ist, trebuie neapărat să fii în opoziție cu statul? Nu. Cei care au reușit realmente să producă schimbare sunt cei care au conectat liderii locali cu primăriile, cu autoritățile publice și cu sectorul de business. Cel mai mult succes l-au avut cei care nu s-au poziționat ca salvatori, ci ca facilitatori, ca brokeri de relații. Și cei care au avut toleranță la frustrare: soluția ta poate fi chestionată de un milion de ori, dar nu-ți iei jucăriile și pleci. Bineînțeles, nu venim noi să le spunem care este numitorul comun, ci creăm spațiul ca ei să ajungă singuri la el.

Dacă programul ar avea succesul pe care vi-l imaginați peste zece ani, ce schimbare ați spera să vedeți în comunitățile pe care le susține? Cum vedeți evoluția nevoilor comunităților din România în următorii ani și ce rol pot avea programe precum Raiffeisen Comunități în răspunsul la aceste provocări?

Laura Mihăilă: Mi-aș dori să vedem comunități mai încrezătoare în propria lor capacitate de a genera schimbare, mai bine conectate între ele și mai puțin dependente de intervenții punctuale. Succesul nu ar însemna doar proiecte finalizate cu succes, ci comunități care au învățat să lucreze împreună, să mobilizeze resurse locale și să găsească soluții pe termen lung la provocările cu care se confruntă.

Ela Bălan: Cred că Raiffeisen Comunități este deja un program al viitorului, unul în care nu vine nimeni din exterior să îți spună care sunt prioritățile, ci care îți dă ție puterea să spui cum arată viitorul pentru tine și pentru oamenii din comunitatea ta, din blocul tău, de pe strada ta. Viitorul arată că vor fi mai mulți donatori care oferă un spațiu de creștere pentru lideri locali, inclusiv lideri emergenți, și pentru idei care aparțin comunităților. Nu-ți arăt care este soluția, dar te susțin să o descoperi împreună cu oamenii de lângă tine. Una dintre marile provocări este cum gestionăm tensiunile din comunități și cum construim punți între oameni care gândesc diferit. Dacă știm ce ne dorim de la satul nostru peste trei ani, reușim mai ușor să lăsăm deoparte ce ne desparte.

Înscrierile în ediția din 2026 a Raiffeisen Comunități sunt deschise până pe 26 noiembrie. Citește condițiile de eligibilitate, etapele și calendarul complet – aici: https://www.raiffeisencomunitati.org/