Lia Hâncianu, Romania Youth Leadership Summit: „România are potențialul de a deveni un hub educațional pentru Europa de Est”

Lia Hâncianu, Romania Youth Leadership Summit: „România are potențialul de a deveni un hub educațional pentru Europa de Est”

Reading Time: 5 minute

La finalul lunii octombrie, la Hotel Caro, 70 de adolescenți din toată țara au luat parte la un program imersiv de trei zile, inspirat de metodologia lui Tony Robbins, dedicat abilităților de leadership și performanței personale.

Tinerii participanți au învățat cum să își conducă propria viață, să își gestioneze  emoțiile, să își clarifice obiectivele și să își mențină echilibrul – abilități esențiale, dar rareori predate în sistemul tradițional de învățământ.

Lia Hâncianu, strateg educațional, organizatoarea Romania Youth Leadership Summit ne-a vorbit despre ediția din acest an a Romania Youth Leadership Summit, despre competențele care vor deveni esențiale în următorii ani pe piața muncii, dar și despre cum este posibilă formarea liderilor încă din adolescență

În calitate de strateg educațional cu peste 15 ani de experiență, ce urmărești pentru a măsura succesul unei ediții a summit-ului?

Succesul se vede, în primul rând, în încrederea pe care tinerii și-o construiesc.

Nu este doar despre a vorbi împreună despre abilitățile unui lider precum viziune, inspirație, sau determinare,  ci despre a le exersa în mod real. În timpul summitului, tinerii nu stau pasivi într-o sală; ei conduc sesiuni, iau decizii, comunică, se expun.

Pe lângă cele trei zile de conferință, munca adevărată începe abia după. Urmează o serie de programe de follow-up, workshop-uri și sesiuni de mentoring care consolidează tot ce au învățat aici. Pentru mine, succesul nu se măsoară în cifre, ci în felul în care acești tineri încep să creadă mai mult în ei înșiși și în propria voce.

Cum se traduce într-o piaţă a talentului din România ideea de leadership format încă din adolescenţă? Ce valoare adăugată generează pentru mediul de business?

În România se spune adesea că generațiile Z sau Alpha sunt „prea mici ca să aibă o părere” sau „nu au suficientă experiență ca să fie ascultate”. Eu văd exact contrariul.

Tinerii cu care lucrez sunt incredibil de curioși, creativi și dornici să înțeleagă lumea din jur. Au nevoie de adulți care fie să le răspundă la întrebări, fie,  ideal, să-i provoace să-și găsească singuri răspunsurile.

Pe piața muncii, curiozitatea, viziunea și etica sunt exact calitățile care diferențiază un angajat bun de unul pe care trebuie neaparat sa-l ai in echipa ta.

Leadershipul format devreme produce o generație de tineri care ajung în companii cu autonomie , spirit de inițiativă și capacitatea de a-și asuma decizii. Sau chiar conduc acele companii. Este un tip de capital uman care aduce plusvaloare reală economiei.

Ce provocări majore ai întâlnit când ai lansat acest program în România, într-un sistem educaţional tradiţional, şi cum le-ai depăşit?

Cea mai mare provocare a fost să câștig încrederea tinerilor.Ei au fost obișnuiți cu ideea că profesorul „știe totul”, iar eu am venit și le-am făcut clar că nu am o baghetă magică și că transformarea nu vine din exterior, ci din munca lor.

A fost nevoie să le arăt, pas cu pas, că eu sunt mai degrabăun ghid pentru ei, nu o autoritate. Când au înțeles asta, lucrurile s-au schimbat.

La început, am întâmpinat și reticență din partea părinților, dar rezultatele vizibile – tineri mai motivați, mai echilibrați, mai responsabili – au fost cea mai bună dovadă că această abordare funcționează.

Programul îşi propune să dezvolte tinerii într-o manieră non-convenţională. Ce competenţă sau set de competenţe  consideri că vor deveni esenţiale în anii următori pe piaţa muncii?

Aș pune accentul pe soft skills, pentru că ele sunt cheia adaptării continue. Piața muncii se schimbă rapid, dar abilități precum empatia, capacitatea de colaborare, gândirea critică sau inteligența emoțională rămân fundamentale.

Cred că viitorul aparține oamenilor care adoptă principiul „lifelong learning” – care nu se opresc din învățat după o diplomă, ci rămân deschiși, flexibili și conștienți de sine.Noi exact asta facem la STAR Summit: îi învățăm pe tineri cum să învețe și cum să se cunoască.

În ediţia de anul acesta aduceţi o premieră în România (prezenţa fondatorului shazam).  Ce semnal transmite acest lucru sectorului educaţional şi companiilor care angajează tineri?

Prezența lui Chris Barton este o validare a direcției noastre și un semnal că educația non-formală începe să fie recunoscută la nivel global.

Chris vine aici nu doar ca antreprenor de succes, ci și ca părinte al unui copil care a participat la un program similar de leadership.

Pentru sectorul educațional, este dovada că formarea prin experiență, nu prin teorie, este esențială.Iar pentru mediul de business, e un reminder că investiția în mindset și în oameni contează cel puțin la fel de mult ca investiția în tehnologie.

Planifici să extinzi acest model de summit?  Există intenţii de replicare în alte oraşe, spre exemplu?

Momentan, analizăm ce s-a întâmplat în această toamnă. Urmează să facem debrief-ul acestei ediții pentru a înțelege exact ce putem îmbunătăți.

Dar deschiderea există, atât din partea noastră, cât și din partea tinerilor și a partenerilor.

Pe termen mediu, ne dorim să creăm o comunitate națională și apoi internațională de tineri lideri, cu programe locale, sesiuni de mentoring și proiecte educaționale continue.Scopul e să nu rămânem un eveniment de trei zile, ci un ecosistem viu care crește odată cu participanții.

Ce beneficii concrete poate avea piata muncii dacă generaţia de tineri lideri creşte sub influenţa unor astfel de programe?

Vom avea tineri care știu să gândească strategic, să comunice clar și să lucreze cu sens. Cei care au trecut prin astfel de experiențe devin profesioniști responsabili, motivați și conștienți de rolul lor.

Piața muncii are nevoie de oameni curioși, echilibrați și cu o etică solidă – exact tipul de profil pe care îl formăm noi.

Din experienţa ta personală şi profesională, ce schimbare majoră ai observat la participanţii din ediţia precedentă?

Un exemplu foarte drag mie este Matei, un copil din Brașov cu care lucrez de mai bine de 1 an.

La prima ediție, era un adolescent timid, căruia îi era teamă să-și exprime opiniile. Astăzi este din nou aici, la a doua ediție, dar într-o cu totul altă postură: oferă îndrumare noilor participanți, vorbește pe scenă, acordă interviuri și, mai important, a început să-și definească direcția profesională.

A învățat să vadă viitorul ca pe o oportunitate care-l entuziamează, nu ca pe o sursă de stres. Acesta este genul de transformare care confirmă că metoda noastră funcționează.

Care este viziunea ta pe termen mediu-lung: unde vrei să vezi acest program peste câțiva ani şi ce impact ai dori să aibă asupra ecosistemului românesc de educaţie şi business?

Vreau ca STAR Summit să devină o platformă recunoscută în regiune pentru formarea tinerilor lideri. Într-o lume în care automatizarea și AI schimbă radical piața muncii, singurul diferențiator real rămâne componenta umană.

România are potențialul de a deveni un hub educațional pentru Europa de Est, un loc unde leadershipul se învață nu din teorie, ci din practică.

Dacă peste zece ani acești tineri vor conduce companii, inițiative educaționale sau ONG-uri care transformă comunități, atunci înseamnă că am reușit.