Stiri

Mâncarea gătită acasă, cel mai mare risc de risipă alimentară al românilor

4 oct. 2021 3 min

Mâncarea gătită acasă, cel mai mare risc de risipă alimentară al românilor

Reading Time: 3 minute

Potrivit unui studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, produsele de panificație și mâncarea pregătită acasă sunt printre produsele cu cel mai mare risc de risipă din gospodăriile românilor. Tendința este însă de diminuare a acestei rispe alimentare în ultimii ani.

„Categoria de alimente pe care românii declară că o aruncă cel mai frecvent este cea a alimentelor gătite (36%), iar la mare distanţă, pâinea şi produsele de panificaţie (17%). Urmează, cumulat, alimentele conservate sau cele prelucrate care se pot consuma direct, dar aceste procente ating abia 14% (5% lactate, 5% produse de băcănie şi conserve expirate şi 4% mezeluri). Legumele şi fructele se aruncă cel mai puţin, 6%, respectiv 4%”, susţine Cornel Bertea Hanganu, consilier în Departamentul pentru Dezvolare Durabilă (DDD).

Procentajul de răspunsuri non-valide este relativ mare (23%), ceea ce ar corespunde cu procentajul de 26% al celor care declară că nu aruncă alimente.

Oamenii afirmă că nu aruncă mâncarea gătită acasă

În ceea ce priveşte cantitatea de mâncare care se aruncă într-o gospodărie într-o săptămână, studiul DDD arată că 71% dintre respondenţi apreciază că, în gospodăria proprie, nu se aruncă „deloc”, sau se aruncă „foarte puţine” alimente. Aproximativ un sfert dintre cei chestionaţi consideră că aruncă o cantitate moderată/rezonabilă de mâncare şi numai 6% admit că aruncă multă sau foarte multă mâncare, se arată în studiul citat de Agerpres.

Faţă de statisticile momentului în ţările bogate, modelul românesc este conservator, iar o explicaţie ar fi nivelul general al veniturilor, mai scăzut în România, care face ca alimentele să fie proporţional mai scumpe, la noi în ţară, dar şi un model cultural care atribuie hranei o valoare simbolică.

Românii fac cumpărături odată pe săptămână

Potrivit studiului românii fac cumpărături odată pe săptămână (32%), iar acesta este unul din motivele pentru care risipa alimentară este scăzută.
Cumpărăturile „săptămânale” sunt o marcă a modelului urban modern. Cei care afirmă că merg „zilnic” să cumpere alimente (15%), împreună cu cei care merg „de câteva ori pe săptămână”, reprezintă urbanul tradiţional (inclusiv cel din perioada comunistă). Cei care merg la cumpărături alimentare „mai rar de o dată pe săptămână” (20%) ar corespunde cu zona ruralului profund, în care alimentele provin, în mare parte, din propria gospodărie, arată studiul DDD.

Resturile alimentare se aruncă la animale

Două treimi din respondenții studiului afirmă că resturile alimentare sunt utilizate pentru hrana animalelor. 4% afirmă că le compostează, iar studiul afirmă că 70% din români ar recicla resturile alimentare.

Tot în categoria recuperării, se pot încadra şi răspunsurile „le ofer altor persoane” (15%), „le congelez” (9%) şi „fac o reţetă creativă” (6%). Dintre respondenți, doar 16% declară că aruncă, pur şi simplu, resturile alimentare. „Este, însă, destul de probabil ca acest ultim procent să fie ceva mai mare, pentru că, din punct de vedere psihologic, oamenii nu prea recunosc că fac un lucru dacă are o conotaţie negativă. Nu ne place să ne asociem cu lucrurile negative”, susţine consilierul Cornel Bertea Hanganu.

De ce aruncă românii mâncarea

Românii aruncă mâncarea pentru că gătesc proții prea mari pentru cât pot să mănânce. Același lucru se întâmplă și în industria HoReCa. În același timp, în case se gătește mult, este preferată mâncarea proaspătă, iar cea care s-a invechit, se aruncă. Răspunsurile care leagă aruncarea alimentelor de comportamentul de cumpărare, adică modelul cultural urban-modern, însumează cam 20-25% dintre respondenţi.

Potrivit studiului, 44% declară că principalul motiv pentru care se aruncă mâncarea este acela că „se găteşte într-o cantitate prea mare”, procente moderate, de 11% şi respectiv 8%, se înregistrează la răspunsurile „merg rar la cumpărături şi cumpăr cantităţi mari” şi „nu fac listă de cumpărături”.

50% dintre respondenţi aruncă sub 10% din alimentele pe care le cumpără, în timp ce numai 10% declară că aruncă peste 30% din alimentele cumpărate.

Cât cheltuie românii pe mâncare în fiecare lună

În medie românii cheltuie între 500 și 1000 de lei pentru alimente. Dar prețul alimentelor este mai mare în România față de veniturile cetățenilor. Potrivit studiului aproape 40% din respondenți cheltuie această sumă, în timp ce 26% îşi estimează cheltuielile lunare pentru alimente între 200-500 lei, 22% cheltuiesc între 1.000 şi 2.000 lei, 7% mai puţin de 200 de lei şi doar 3% peste 2.000 lei.

Obiectivul de dezvoltare durabilă 12 (ODD 12) îşi propune angajamentul de a reduce la jumătate risipa alimentară la nivel de retail şi consumator şi de a reduce pierderile de alimente în lanţurile de aprovizionare.

Problema risipei alimentare este legată de toate aspectele vieţii: în egală măsură de economie, mediu, dar şi de educaţie. De aceea cu toţii trebuie să cumpărăm cu atenţie, să gătim creativ şi să facem risipa de alimente oriunde inacceptabilă din punct de vedere social, în timp ce ne străduim să oferim tuturor diete sănătoase şi durabile.

Concluziile studiului arată că până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe. Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% – 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram.

Conform studiului UN Food Waste Index Report 2021, risipa alimentară s-a diminuat de la 129 kg/persoana/an în 2016 la 70 kg/persoană/an în 2021, iar tendinţa pentru perioada următoare indică o diminuare previzionată până la aproximativ 2%.

Photo 224873144 © Gheorghe Mindru | Dreamstime.com

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: