Muzeul Femeilor Remarcabile: Femei care au schimbat România

Muzeul Femeilor Remarcabile: Femei care au schimbat România

Reading Time: 4 minute

Asociația PWN România a lansat Muzeul Femeilor Remarcabile, un proiect digital care își propune să readucă în prim-plan poveștile a 100 de femei remarcabile care au transformat România dar au rămas prea puțin prezente în memoria colectivă.

Carmen Ciulian, vicepreședinte al Muzeului Femeilor Remarcabile, vorbește despre puterea modelelor feminine, despre recuperarea unor destine extraordinare și impactul pe care aceste exemple îl pot avea asupra noilor generații.

Foto: Vali Mirea
Fotografiile au fost realizate la: InterContinental Athénée Palace București 

Ce a inspirat crearea Muzeului Femeilor Remarcabile și de ce ați decis să puneți în practică acest proiect? 

Ideea Muzeului Femeilor Remarcabile a pornit dintr-o întrebare aparent simplă: „de ce știm atât de puțin despre femeile care au schimbat România?” Dacă întreb un elev cine a fost primul inventator sau primul pionier al aviației, răspunsurile vin repede. Dar dacă întreb cine a fost prima femeie inginer, prima femeie parașutist, campioană mondială, sau prima femeie neurochirurg din România, apare tăcerea. Am realizat că avem o problemă de memorie colectivă. Istoria României a fost scrisă de multe ori incomplet, și nu din rea intenție, ci pentru că numeroase contribuții feminine au rămas la subsolul istoriei.

Așa că Muzeul Femeilor Remarcabile nu este doar un proiect cultural, este un act de recuperare istorică și de justiție simbolică și este un mesaj pentru viitor. Nu poți construi o societate echilibrată dacă jumătate dintre modelele ei lipsesc din poveste. Și ne-am dorit un muzeu digital, viu, gratuit și accesibil oriunde în lume, pentru că generația tânără nu mai intră într-o clădire, în muzeu, ci dorește să intre pe un site și să citească o poveste. 

Care este definiția voastră pentru o femeie remarcabilă și cum le-ați ales pe cele 100 de doamne? 

Pentru noi, o femeie remarcabilă nu este definită de celebritate. Este definită de impact. Este femeia care a schimbat ceva fundamental, o regulă, o mentalitate, o disciplină, o generație. Și am avut criterii foarte clare, în primul rând pionierat într-un domeniu, contribuție măsurabilă în domeniul pe care l-a reprezentat, impact social și cultural, relevanță pentru generațiile actuale și o documentare istorică solidă.

Am vrut diversitate și dacă vă uitați pe site-ul nostru sunt mai multe domenii: știință, artă, literatură și sport. La acestea, am mai pus un domeniu, „în slujba țării”. Aici sunt toate figurile, toate personajele istorice care au fost militante, au fost eroi în război sau au avut un trecut al rezistenței în perioada comunismului. Cred că cel mai important criteriu pe care l-am respectat a fost acela că noi am căutat nu doar succese, ci și obstacole depășite. Pentru că oamenii nu se inspiră doar din victorie, se inspiră și din curaj. Și sunt acolo câteva figuri absolut eroice. 

De-a lungul procesului de documentare ați descoperit povești care v-au surprins?

Sunt foarte multe povești reale și inspiraționale. Și voi enumera câteva dintre ele. De exemplu, Ștefania Mărăcineanu este o pionieră a cercetării radioactivității și una dintre primele femei fizician din România. A lucrat la Paris, în laboratorul lui Marie Curie, și a realizat cercetări privind radioactivitatea artificială încă din anii 1920, iar în 1924 și-a susținut doctoratul la Sorbona. Se spune că este inventatoarea ploii artificiale, dar este un pic controversat aici acest subiect.

Smaranda Brăescu este prima femeie parașutist din România și deținătoare a unui record mondial absolut la parașutism. Ea are și niște recorduri confirmate, ca de exemplu, în 1931, în țară, stabilește recordul mondial feminin la săritura cu parașuta, de la aproximativ 6.000 de metri, iar pe 19 mai 1932, la Sacramento (California), stabilește recordul mondial absolut la parașutism, cu o săritură de la aproximativ 7.200 de metri. Are și un muzeu acolo și devine, bineînțeles, prima femeie europeană care obține brevet american de pilot la vremea aceea. 

Cum credeți că poate influența un astfel de muzeu mentalitatea tinerelor din România? 

În primul rând, noi ne-am gândit că modelele schimbă destine. Și dacă o fată de 14 ani află că o româncă a devenit una din primele femei inginer din lume, într-o epocă în care i se spune că nu are voie, atunci se produce ceva foarte puternic. Și nu îi spui „Poți reuși”, îi arăți dovada. Iar dovezile schimbă mentalități mai profund decât discursurile motivaționale. Și noi nu vrem să construim cu acest proiect doar o admirație pasivă. Vrem să construim ambiție în tânăra nouă generație.

Care ar fi lecțiile și valorile pe care le-ați extras din poveștile acestor femei remarcabile? 

Din tot ceea ce am studiat și am scris până acum, există o lecție comună: niciuna dintre aceste femei nu a așteptat permisiunea. Niciuna nu a avut un context ideal. Niciuna nu a avut drumul pregătit. Și a mers înainte, într-o lume care le explica de ce nu se poate. Acesta este parcursul. Și cred că acesta este mesajul cel mai puternic, pentru că progresul începe foarte rar cu aprobarea majorității. Și e o perspectivă pe care tânăra generație are nevoie să o înțeleagă. 

Care sunt planurile pe care le aveți pentru muzeu și pentru PWN România? 

Muzeul este un proiect pe termen lung. Nu este o colecție închisă. Noi îl privim ca pe un organism viu. Sunt prevăzute extinderi de conținut și dezvoltări digitale viitoare și ne dorim în continuare povești noi și cercetări istorice. Pentru că le verificăm, să fie din surse sigure, atât cât ne este permis să găsim. Materialele video și experiențele interactive sunt practic următoarea etapă, pe care ne dorim foarte mult să o implementăm.

De asemenea, ne dorim o serie de colaborări cu școli și universități, ne dorim să mergem să le prezentăm proiectul nostru. Și, nu în ultimul rând, ne dorim o extindere internațională. Cred că ar fi frumos să prezentăm proiectul acesta și către alte comunități din PWN Global. Și poate, de ce nu, să inspirăm și doamnele de acolo. La nivelul PWN România, continuăm programele pe care le avem: programe de mentorat, de dezvoltare a femeilor în consilii de administrație, sunt și alte inițiative dedicate leadershipului feminin. Noi continuăm cu programele pe care le avem. 

Cum vedeți evoluția leadershipului feminin în ultimii ani?

Din fericire, România a făcut progrese reale și vedem, la ora actuală, mai multe femei CEO, antreprenoare, lideri în tehnologie sau în consilii de administrație. Dar cred că schimbarea cea mai mare nu este cea statistică, ci cea psihologică. În urmă cu 80 de ani, femeile întrebau „Am voie?”. Astăzi, întrebarea e „Cum ajung acolo?”. Și consider că ăsta este un pas uriaș. 

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 408 (15 iulie – 15 august 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.