Analize Companii

O nouă problemă la orizont în România: acțiunile grupărilor de crimă organizată

15/04/2020 2 min read

O nouă problemă la orizont în România: acțiunile grupărilor de crimă organizată

Reading Time: 2 minute

În contextul declanșării pandemiei de coronavirus de la începutul acestui an, o parte a cetățenilor români care locuiau în afara granițelor, s-a întors în  România, în unele statistici fiind vorba de peste un milion (și încă vor veni în perioada următoare). Statisticile furnizate publicului de Poliția de Frontiera figurează o medie de 13.000-14.000 cetățeni români zilnic pe fluxul de intrare motivul principal fiind pierderea locurilor de muncă, dar și grija față de sănătatea proprie și a familiilor lor.

La o analiză atentă, din punct de vedere sociologic, precum și din sursele de informare publice, se constata că cea mai mare parte a celor întorși acasă sunt cetățeni români care nu erau integrați complet din punct de vedere economic și social în statele în care trăiau și își desfășurau activitatea (contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, care presupun protecția statului de reședință).  Aceștia nu ar fi avut motive să renunțe la eventuale îngrijiri medicale din partea unor state cu economii puternice, cu o infrastructură medicală semnificativ mai bună decât a României. De asemenea, printre cei care s-au întors sunt și cetățeni români care munceau fără forme legale, precum și membri ai unor grupuri infracționale care acționau în spațiul Uniunii Europene.

După trecerea crizei de sănătate și menținerea sub control a epidemiei pe plan local, o parte dintre cei care s-au întors vor dori să revină pe teritoriul statelor în care s-au aflat înainte de declanșarea crizei (state afectate la rândul lor de criza economică), iar o altă parte vor dori să se reintegreze în piața muncii din România, însă economia locală nu va fi pregătită să asimileze numărul mare de șomeri aflați în căutarea unui loc de muncă, existând posibilitatea ca acest lucru să se reflecte în creșteri statistice ale fenomenului infracționalității.

„Din punct de vedere criminologic, «criminalitatea de vitrină» (furturi/spargeri/tâlhării) va fi generată de lipsa veniturilor și a mijloacelor de subzistență. Din studiile sociologice din ultimii ani, știm că aproximativ 60% dintre români nu reușesc să economisească din veniturile lunare, iar 20% dintre români dețin 70% din conturile de economii; suspendarea plății ratelor la bănci reprezintă o soluție temporară pentru românii care au credite, aceasta măsură având termen limită la 31.12.2020”, susține Corporate Intelligence Agency, o agenție de informații privată dedicată mediului de afaceri.

În acest context, companiile ce nu își vor concentra atenția asupra îmbunătățirii strategiilor de securitate și prevenție, riscă să devină ținte pentru potențiale agresiuni. Mai mult, cea mai mare parte a companiilor din România nu au întocmite scenarii de criză de tipul BCP (business continuity planning), măsurile luate în aceasta perioada având un caracter experimental, adaptate pe parcurs, decidenții fiind în expectativă, urmărind politicile guvernului în perioada de criză.

De asemenea, potrivit Corporate Intellingence Agency, „criminalitatea generată de grupările infracționale de crimă organizată va căuta noi moduri de a obține venituri, preferând sectoarele cu expunere fizică scăzută și câștiguri semnificative comparativ cu infracționalitatea de „vitrină” (furturi/spargeri/tâlhării); vorbim aici de fraude în industria bancară, cea de asigurări, sectoare care vor fi ținte predilecte ale unor grupări specializate ce vor folosi modurile de operare și experiența acumulată în țările din UE pentru a-și continua activitatea pe plan local.”

Așa cum s-a arătat în criza financiară din 2008, infracțiunile de fraudă și corupție comise în perioadele de criză ies la iveală, de obicei, abia după ce se termină criza. Atunci când criza actuală va începe să se reducă, companiile ar trebui să efectueze un audit complet, cât mai curând posibil, pentru a înțelege modul în care s-au desfășurat operațiunile, dacă se confruntă cu orice fel de expunere legală și care sunt soluțiile de remediere.

Foto: © Chernetskaya | Dreamstime.com

Leave a comment

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă