Povestea DIZ: Cum se întâmplă transformarea digitală și inovația în România

Povestea DIZ: Cum se întâmplă transformarea digitală și inovația în România

Reading Time: 13 minute

Digital Innovation Zone (DIZ), un hub de inovare din regiunea Nord-Est a României, a pornit în 2019 ca răspuns la lipsa unei punți reale între sectorul IT și industriile tradiționale, IMM-uri și sectorul public.

Pornit din voluntariat și colaborare între actori din mediul public, privat, academic și medical, DIZ a crescut gradual de la proiecte-pilot de transformare digitală la un ecosistem matur. În 2022, a obținut statutul de European Digital Innovation Hub (EDIH), iar prin proiectul DIGITAL INNOVATION ZONE EDIH – MANUFACTURING & SMART HEALTH for better business, life and health in the North East Romania region, a validat misiunea hub-ului și a impus o abordare mai strategică și scalabilă.

Misiunea de dezvoltare între 2026 și 2028 poartă numele EDIH-DIZ 2.0 și are ca obiectiv transformarea în cel mai relevant hub de tehnologii avansate și AI aplicat pentru organizațiile din Nord-Est și un punct de referință în Europa pentru modul în care se face tehnologie responsabilă, etică și scalabilă.

Acesta e contextul în care am vorbit cu 5 dintre oamenii de bază ai DIZ: Lidia Mocanu (cofondatoare, Strategy Director & Șef Birou One-Stop-Shop Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est), Carmen Mihai (cofondatoare, Manager Cluster IMAGO-MOL și co-lider grup Sănătate), Georgiana Dragomir (cofondatoare, lider comunicare DIZ și CEO Grapefruit), Cristina Baghiu (președinte DIZ) și Florin Cardasim (cofondator și lider grup AI). În următorul interviu trecem prin povestea hub-ului, inițiativele cu impact în regiune, atragerea de fonduri, dar și impactul inteligenței artificiale.

La final de 2025, ecosistemul DIZ înseamnă 200+ IMM-uri sprijinite, din care 40 inovatoare și 120 furnizori tech conectați. Care au fost cele mai mari provocări în relația cu aceștia?

Lidia Mocanu: Această diversitate este o forță, dar, da, a venit și cu provocări semnificative. Pentru IMM-uri, cea mai mare provocare a fost înțelegerea diferenței dintre „a cumpăra tehnologie” și „a face transformare digitală”. Multe companii își doresc soluții rapide, tangibile, dar ezită în fața etapelor esențiale: evaluarea maturității digitale, analiza proceselor, definirea unei strategii coerente. Aici a fost nevoie de multă educație, de leadership consultativ și de capacitatea noastră de a traduce tehnologia în beneficii concrete de business.

Furnizorii tech, în schimb, au avut alte preocupări. Ei se confruntă cu o piață fragmentată, în care accesul la clienți este dificil, iar presiunea pe preț este tot mai mare. Mulți sunt preocupați de lipsa de predictibilitate în achizițiile publice, de viteza redusă a adopției tehnologice în companii și de lipsa unor mecanisme clare de colaborare care să reducă riscul și să accelereze implementarea soluțiilor.

În piața actuală, cele mai mari îngrijorări ale ambelor categorii sunt legate de contextul economic: volatilitatea costurilor, accesul la finanțare, lipsa forței de muncă specializate și presiunea de a integra noi tehnologii (în special AI) fără a avea întotdeauna competențele interne necesare.

Rolul DIZ a fost și rămâne acela de a crea punți între aceste două lumi: să facem tehnologia accesibilă companiilor li institutiilor publice și, în același timp, să oferim furnizorilor un cadru structurat, predictibil și transparent de colaborare.

Înainte de-a ajunge aici, Digital Innovation Zone a apărut ca răspuns la o nevoie evidentă în 2019: un hub care să conecteze tehnologia cu industriile regionale. Cum ați conturat un răspuns la acea nevoie și ce a presupus pornirea unei astfel de inițiative?

Lidia Mocanu: Digital Innovation Zone a apărut în 2019 dintr-o nevoie foarte clară identificată în activitatea noastră din cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est: lipsa unui mecanism funcțional care să conecteze sectorul IT cu industriile tradiționale ale regiunii. Aveam, pe de o parte, o forță de muncă IT valoroasă, dar orientată aproape exclusiv spre outsourcing, și, pe de altă parte, companii din industrii precum producție, prelucrare, textile sau agroalimentar care aveau nevoie urgentă de digitalizare, dar nu știau unde și cum să găsească soluții potrivite.

Primul pas a fost validarea publică a conceptului de Digital Innovation Hub, în iunie 2019, în cadrul evenimentului WireX organizat de ADR Nord-Est. A urmat formarea unui nucleu de inițiativă alcătuit din antreprenori, specialiști IT, profesori universitari și reprezentanți ai mediului public, oameni care au contribuit voluntar la definirea primelor direcții strategice și la pilotarea serviciilor. Am pus încă de la început oamenii înaintea organizațiilor, pentru că hub-ul s-a construit din dorința sinceră de a da ceva înapoi comunității și de a crea un bine comun.

Timp de aproape doi ani, am testat prin voluntariat primele roadmap-uri de transformare digitală pentru companii din industrii precum cea a lemnului, textilă, alimentară sau prelucrarea metalelor. Acest proces ne-a ajutat să înțelegem foarte bine realitățile din teren și să construim un model de hub bazat pe nevoi concrete, nu pe teorie.

Digital Innovation Zone s-a născut astfel ca un proiect „de la oameni pentru oameni”, construit pe valori comune, cu misiunea de a pune tehnologia în slujba oamenilor și cu viziunea unui mediu de business mai bun, a unei vieți și a unei lumi mai bune.

Pentru mine, Digital Innovation Zone nu a fost doar un proiect instituțional, ci un demers personal de a schimba o mentalitate: aceea că performanța și inovația sunt posibile și ˝la noi˝˝ nu doar „în altă parte”. Am construit pas cu pas un model de hub bazat pe nevoi reale, colaborare autentică și responsabilitate față de comunitate, cu o misiune foarte clară – să punem tehnologia în slujba oamenilor și a dezvoltării economice a regiunii Nord-Est.

Carmen Mihai: Clusterul IMAGO-MOL s-a alăturat acestei inițiative încă de la început, având ca principală motivație existența unor obiective organizaționale similare și anume susținerea transformării digitale în sănătate și răspuns la nevoile membrilor săi pe această direcție, în direcția creșterii competitivității regiunii.

Clusterul era la acel moment o organizație a ecosistemului de inovare din zona de sănătate a regiunii, cu membri din tot quadrupul helix regional, academic-cercetare, spitale, organizații catalizator, companii, care deja cartografiase nevoile locale sau regionale în zona de digitalizare în sănătate și care, fiind conectat la rețelele europene de clustere, înțelegea această nouă inițiativă europeană de creare de huburi digitale și dorea să facă parte din proces.

Alăturarea s-a produs astfel natural, grupul de fondatori fiind de altfel în cea mai mare parte și reprezentanți ai membrilor fondatori sau asociați ai clusterului, ceea ce a însemnat că ne-am conectat și aliniat cu ușurință.

În același timp, cred că prezența noastră a condus și la alegerea domeniului sănătății ca verticală de acțiune a hub-ului și astfel, alături de Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” am asigurat expertiza specifică pentru această zonă.

Georgiana Dragomir: În 2019 am simțit cu toții că ceva lipsește. Aveam oameni super buni în IT, aveam industrii care voiau să crească… dar nu aveam puntea dintre ele. Iar pentru Grapefruit, implicarea în comunitate a fost mereu o constantă. În urma workshop-ului din cadrul evenimentului WireX, am avut acel AHA moment care ne-a dat răspunsul.

Ulterior, nouă organizații din medii total diferite: sănătate, academic, IT, au spus „da, hai să facem asta împreună”. Fără bugete, fără structuri formale, doar cu dorința sinceră de a ajuta companiile din regiune să devină mai inovatoare. Până în 2022, tot ce am construit a fost voluntar, pro bono, pentru că am crezut și credem cu adevărat în povestea Digital Innovation Zone.

Pentru mine, DIZ nu e doar un proiect, e o misiune unde ne-am implicat întru totul. E dovada că, dacă pui suflet, tehnologia chiar poate fi în slujba comunității și că inovația se poate întâmpla și aici.

Prima acțiune semnificativă pentru DIZ a fost pilotarea proiectului în 5 companii din sectoare tradiționale. Ce a presupus acest demers?

Lidia Mocanu: Primul proiect-pilot a fost, de fapt, un proces de învățare intensă atât pentru noi, cât și pentru companiile implicate. A durat luni întregi până am reușit să construim un parcurs coerent al unui proces complet de transformare digitală, pentru că vorbim despre un demers complex, cu multe etape de analiză, iterații și ajustări. Nu a fost un „proiect de vitrină”, ci un efort real de a înțelege în profunzime cum funcționează o companie și cum poate fi sprijinită să se transforme.

Cea mai mare dificultate a fost, inițial, să găsim companii dispuse să intre în proiectul pilot. La acel moment, foarte puțini antreprenori înțelegeau ce înseamnă cu adevărat un proces de transformare digitală. Mulți se așteptau la soluții imediat palpabile – o aplicație, un soft, un echipament – și priveau cu scepticism etapele de analiză, evaluare a maturității digitale, definire de strategii și identificare de resurse.

Ne-a ajutat enorm credibilitatea dată de faptul că inițiativa a pornit din interiorul ADR Nord-Est. Agenția a fost, practic, puntea noastră de lansare, oferindu-ne încrederea necesară pentru a deschide primele uși și pentru a convinge primele companii să intre într-un proces de transformare digitală fără garanții imediate, ci cu încredere într-o viziune pe termen lung.

Apoi a venit pandemia, care a schimbat radical percepția asupra digitalizării și a accelerat tot procesul. Brusc, ceea ce părea „opțional” a devenit o necesitate, iar rezultatele din pilot au căpătat și mai multă relevanță.

În 2022, DIZ a obținut statutul de European Digital Innovation Hub (EDIH). Ce a însemnat această confirmare și cum a schimbat abordarea și amplitudinea activităților?

Cristina Baghiu: Obținerea statutului de EDIH în 2022 a fost, pentru noi, mai mult decât o recunoaștere oficială – a fost momentul în care rolul DIZ în ecosistem a căpătat o responsabilitate europeană reală. A însemnat confirmarea faptului că ceea ce construim în Nord-Estul României are relevanță și impact la nivel Euoropean. Pentru echipă, a fost validarea că putem fi un nod credibil în infrastructura europeană de inovare digitală și că putem contribui la misiunile strategice ale UE: digitalizare, adoptarea AI, securitate cibernetică și creșterea competitivității IMM-urilor.

Statutul de EDIH ne-a forțat, în sensul bun, să ne maturizăm rapid. Am trecut de la o abordare oportunistă – răspunzând punctual nevoilor pieței – la una strategică, bazată pe metodologii europene, pe indicatori măsurabili și pe construirea unor servicii reproductibile și scalabile.

Această confirmare a ridicat și amplitudinea activităților: am profesionalizat procesele de evaluare a maturității digitale, am introdus formate avansate de training aplicat pe AI, am început să testăm soluții în mediile reale ale IMM-urilor și am crescut vizibilitatea regiunii în proiecte internaționale.

Astăzi, când lucrăm la EDIH-DIZ 2.0 pentru perioada 2026-2028, această maturitate se transformă într-o ambiție clară: să devenim cel mai relevant hub de tehnologii avansate și AI aplicat pentru organizațiile din Nord-Est și un punct de referință în Europa pentru modul în care se face tehnologie responsabilă, etică și scalabilă.

Georgiana Dragomir: Când DIZ a primit statutul de EDIH în 2022, nu a fost doar o recunoaștere oficială. A fost momentul în care am simțit, cu adevărat, că tot ce am construit în ani de muncă: ore, discuții, drumuri, încercări și reîncercări, a primit validarea că suntem pe drumul cel bun.

Ne-am dat seama că rolul nostru în ecosistem nu mai este doar unul local, ci unul cu responsabilitate europeană. Și ne-a forțat, în cel mai bun sens, să ne maturizăm rapid: am trecut de la a răspunde nevoilor pe măsură ce apar, la a construi strategic, predictibil și scalabil.

Acum lucrăm la EDIH-DIZ 2.0 cu o ambiție clară: să devenim hub-ul care va aduce tehnologii avansate și inteligența artificială în regiune într-un mod etic și scalabil.

Ce diferențiază DIZ de alte hub-uri europene, dat fiind că nici nevoile, nici caracteristicile esențiale ale jucătorilor din regiunea de Nord-Est nu sunt la fel?

Cristina Baghiu: Diferența fundamentală a DIZ vine din faptul că noi nu lucrăm cu un „ecosistem ideal” – ci cu unul real, divers, fragmentat, cu IMM-uri și instituții publice aflate în etape foarte diferite de maturitate digitală și cu comunități care încă recuperează decalaje istorice. Acest lucru ne obligă să fim extrem de pragmatici și adaptabili. În loc să importăm modele europene și să le aplicăm mecanic, am construit o metodologie proprie, bazată pe experimentare, pe înțelegerea profundă a contextului local și pe capacitatea de a traduce tehnologii complexe în soluții aplicabile pentru companii mici și medii.

Ne diferențiază și faptul că lucrăm într-o regiune în care potențialul tehnic este ridicat, datorită universităților puternice și resursei umane talentate, dar în același timp organizațiile din regiune au acces limitat la know-how practic privind transformarea digitală. Această combinație – potențial mare + need-to-catch-up – ne-a obligat să dezvoltăm servicii care acoperă întregul „drum” al unei companii, de la alfabetizarea digitală și identificarea scenariilor de tehnologie relevante, până la testare, prototipare și scalare.

Un element distinctiv este rolul nostru de facilitator al accesului la infrastructurile europene de AI. DIZ este unul dintre hub-urile europene care poate deschide către IMM-uri și instituții acces la resurse, data spaces, platforme de testare și expertiză la nivel continental – un avantaj competitiv major pentru o regiune care trebuie să accelereze adoptarea tehnologiilor emergente.

În plus, DIZ se poziționează ca motor al scalării și internaționalizării soluțiilor dezvoltate în Nord-Est. Nu doar ajutăm companiile să testeze și să valideze soluții, ci și să le ducă în piețe noi, să intre în lanțuri valorice internaționale și să își dezvolte modele sustenabile de business în ecosisteme europene.

Nu în ultimul rând, DIZ este unul dintre puținele hub-uri care își asumă explicit un rol strategic în transformarea digitală a sectorului public. Aici putem produce impactul cel mai puternic: ajutând administrațiile să își creeze viziunea digitală, să implementeze soluții AI responsabile și să devină catalizatori ai adopției tehnologice în comunitățile lor.

În esență, DIZ se distinge prin capacitatea de a lega cele trei dimensiuni esențiale ale unui ecosistem digital matur:

• Acces la infrastructuri europene de AI.
• Scalarea internațională a soluțiilor locale.
• Transformarea strategică a sectorului public.

Această combinație creează o valoare unică, adaptată Nord-Estului, dar aliniată cu cele mai avansate direcții europene.

La prima colaborare cu mediul public ați reușit atragerea a câte 1 milion de euro pentru 4 spitale. Ulterior ați sprijinit 23 de instituții publice, printre care 7 spitale. Care este povestea acestui succes?

Carmen Mihai: Cred că acest succes a fost de fapt și unul din primele teste prin care împreună, printr-un task force creat rapid, am reușit să dezvoltăm aplicații câștigătoare pentru 4 spitale din Iași (Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași, Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare Iași și Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna” Iași), luând în considerare atât limitările finanțării din PNRR, dar și nevoile reale ale spitalelor.

Un rol foarte important l-au avut cele 2 Universitati partenere Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi si Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa care au venit cu o expertiza absolut necesara.

Cred că au fost mai multe aspecte pe care le-am abordat: înțelegerea amănunțită a nevoilor de digitalizare pe mai multe paliere: infrastructură, nevoile din zona clinică și din cele din administrativ, analiză condusă atât de experți tehnici, cât și de medici, stabilirea unor obiective clare și a unui plan de investiții coerent. Au fost astfel prioritizate investițiile, luând în considerare un plan mediu de implementare, dincolo de finanțarea punctuală PNRR.

Foarte importante au fost colaborarea cu managementul spitalelor, precum și cea cu Consiliul Județean Iași, ce are în subordine o parte din aceste spitale și care a înțeles că este necesară o abordare unitară a modului în care trebuie realizată digitalizarea în spitale.

Digitalizarea în spitale rămâne în continuare un proces complex, dat fiind că vorbim de servicii esențiale pentru comunitate, cerințe de raportare/administrative multiple, o piață de furnizori provocatoare și o discuție permanentă de prioritizare a investițiilor. Echipa clusterului a continuat în cadrul proiectului să ofere sprijin spitalelor din regiune prin realizarea de strategii de digitalizare pentru Spitalul Județean Suceava, Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși și Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” Iași, care să ne aducă și mai multă înțelegere asupra acestui tip de beneficiari.

Discuțiile despre transformările aduse de tehnologie sunt mai efervescente ca niciodată, stimulate în special de dezvoltarea inteligenței artificiale. Cum se vede acest moment în România și în atitudinea partenerilor DIZ?

Florin Cardasim: Ce observ de fiecare dată când am ocazia să interacționez cu membrii comunității este diversitatea incredibilă a subiectelor care îi preocupă pe oameni. Conversațiile curg firesc de la marile teme strategice, cum ar fi viitorul muncii, AGI / inteligența artificială avansată (sau super-inteligență), impactul asupra societăților, până la cele foarte concrete, legate de investițiile enorme în infrastructura AI planificate de marile state ale lumii, suveranitate digitală, securitate, finanțare, adopție și felul în care echipele lucrează efectiv cu AI: coding asistat, copiloți, agenți inteligenți și noile forme de colaborare om – mașină.

Dincolo de toate aceste discuții, există însă un fir comun. Oamenii au speranțe mari și așteptări sănătoase. Vor mai multă eficiență, procese mai bune, experiențe mai bune pentru clienți și angajați. Vor să inoveze, să construiască produse noi, să deschidă piețe, să ia decizii mai bune.

Iar ceea ce vedem în comunitatea DIZ și în România, în general, este un optimism prudent, dar autentic: curiozitate, deschidere și o dorință reală de a valorifica oportunitatea AI. Mai mult, se simte un apetit crescând pentru a fi parte din linia întâi – nu doar pentru a urmări trendurile, ci pentru a le modela.

România are talentul, ambiția și energia necesare pentru a crea lucruri extraordinare, iar partenerii DIZ demonstrează asta în fiecare zi.

Acum că fundația este solidă și DIZ are un impact concret în regiune, care este cea mai mare provocare pe care o anticipați pentru următoarea etapă de creștere?

Lidia Mocanu: Pe măsură ce Digital Innovation Zone a crescut rapid și și-a consolidat rolul în ecosistemul regional, cea mai importantă provocare a etapei următoare nu este expansiunea în sine, ci modul în care vom conduce această creștere. Vorbim despre o tranziție de la o organizație construită prin inițiativă și energie antreprenorială la una guvernată prin leadership matur, procese clare și responsabilitate strategică.

Cea mai importantă provocare pentru următoarea etapă este consolidarea acestui ritm de dezvoltare fără a pierde esența care a stat la baza construirii DIZ: colaborarea, încrederea și orientarea către nevoile reale ale ecosistemului. Este esențial să reușim să structurăm și să scalăm ceea ce funcționează, păstrând în același timp flexibilitatea și capacitatea de adaptare care ne-au definit de la început.

În paralel, o prioritate strategică este întărirea identității DIZ ca organizație autonomă, de utilitate publică, care deservește întregul ecosistem regional – mediul privat, universitar și administrația – într-un cadru deschis și colaborativ. Creșterea sănătoasă, pe baze solide, este miza principală a următoarei etape.

Ce urmează pentru Digital Innovation Zone?

Lidia Mocanu: EDIH-DIZ 2.0 marchează începutul unei etape de maturitate în care impactul nu se mai măsoară doar în adopția tehnologiei, ci în capacitatea reală a ecosistemului de a genera inovație. Dacă prima fază a fost despre a construi – infrastructură, încredere, metodologii și primele colaborări solide –, acum intrăm într-o perioadă de scalare inteligentă, în care trecem firesc de la digitalizare la inovare profundă, cu AI și deep tech în centrul transformării.

Noua etapă este semnificativ mai ambițioasă. Consorțiul se extinde cu organizații care aduc expertiză avansată în inteligență artificială, etică, cybersecurity, quantum și infrastructuri de testare de ultimă generație. Serviciile pe care le oferim nu mai sunt doar suport pentru digitalizare; ele se transformă într-un ansamblu sofisticat de instrumente menite să accelereze inovația: un AI Helpdesk consolidat, acces la infrastructuri europene precum AI-on-Demand, TEFs și AI Factories, suport pentru conformitatea cu AI Act și oportunități de experimentare în domenii emergente, de la quantum și robotică la digital twins și securitate cibernetică.

Și roadmap-urile pe care le construim devin mai complexe. Dacă la început ne concentram pe evaluări și direcții strategice, în DIZ 2.0 ele acoperă întregul ciclu de maturizare tehnologică, de la primele idei conceptuale până la validarea prototipurilor și pregătirea lor pentru scalare. Este, practic, un traseu end-to-end care urmărește evoluția oricărei soluții de la TRL (Technology Readiness Level) 1 până spre TRL 8.

Portofoliul de servicii se maturizează la rândul său. Devine modular, complet și integrat, incluzând programe avansate de dezvoltare a competențelor digitale, sprijin pentru accesarea finanțărilor regionale și europene, modele sustenabile de co-finanțare a serviciilor și noi mecanisme de experimentare în Living Labs și centre de transfer tehnologic.

În paralel, întărim puternic conectarea la Europa. EDIH-DIZ 2.0 poziționează regiunea Nord-Est ca un pol de inovare pe harta Uniunii Europene, deschizând colaborări cu EDIH-uri din rețea și integrându-ne în rețele europene de inteligență artificială. Prin această conectare, ajutăm IMM-urile să depășească barierele locale și să se pregătească pentru scalare europeană, transformând DIZ într-o veritabilă punte între România și ecosistemele de inovare din UE. Este momentul în care trecem de la un hub orientat spre adopție tehnologică la un lider regional care poate ghida organizațiile pe întregul parcurs al dezvoltării unei soluții – de la idee la prototip și până la scalare globală. Iar această viziune nu este doar aspirațională; ea este pe deplin integrată în strategia oficială a EDIH-DIZ 2.0.

Foto principal: 222708458 © Alexey Novikov | Dreamstime.com