Laura Lăzărescu: Un lider trebuie să spună „mulțumesc”

Laura Lăzărescu: Un lider trebuie să spună „mulțumesc”

În România, așteptarea este că angajații trebuie să livreze foarte bine, pentru că pentru asta sunt plătiți. Așadar, de ce le-ai spune mulțumesc sau bravo?! Iată de ce.

de Laura Lăzărescu

Dacă ești managerul unei organizații sau al unei echipe, nu presupune că oamenii din jurul tău știu că îi apreciezi și că ești recunoscător pentru tot efortul lor. Spune-le mulțumesc. Spune-le chiar și când au greșit, pentru că cel mai probabil au dat tot ce au putut, însă nu a fost suficient. În România, așteptarea (cultural greșită) este că angajații trebuie să livreze foarte bine, pentru că pentru asta sunt plătiți. Așadar, de ce ­le-ai spune mulțumesc sau bravo?!

Înainte să apelezi la traininguri, workshopuri sau alte instrumente pentru a îmbunătăţi cultura organizațională, încearcă să spui activ mulțumesc celor din echipa ta pentru cel puțin o lună. Poate că mulți dintre voi o să vă așteptați acum la un articol despre cum ar trebui să ne luăm cu toții de mână și să ne spunem mulțumesc. Nu asta scriu, dar nici nu e foarte departe: scriu despre importanța unei culturi organizaționale care să încurajeze recunoștința și aprecierea între membrii organizației şi dau câteva exemple clare despre cum un manager poate să faciliteze acest cadru.

Recent, am povestit în Biz despre drumul greu de la specialist la lider, despre cât efort necesită această tranziție de la a coordona sarcini la a coordona oameni. Dacă suntem în această situaţie, este și mai greu să fim recunoscători pentru munca celuilalt. E greu să apreciezi un angajat doar pentru că acesta îți atinge standardele, mai ales când tu ai făcut până recent ceea ce face el, doar că mai bine şi mai repede. Mai mult decât atât, e anevoios să practici gratitudine activă cu cei din jurul tău dacă tu nu ai parte de ea. Dar e vital pentru echipa ta şi pentru organizație să se întâmple.

Un studiu din 2017, făcut de Emma Seppälä şi Marissa King şi publicat în HBR în 2017 (deci cu ceva timp înainte de contextul pandemic), ne spune că 50% dintre oameni se simt epuizați din cauza jobului pe care îl au. Dacă lucrurile arătau așa înainte de pandemie, imaginați-vă cum este acum. Într-o lume postpandemică, după ce cu toții am încercat să ne ținem pe linia de plutire, să jonglăm cu stresul și anxietatea și să facem față incertitudinii, este şi mai greu să ne uităm cu apreciere în jur, la ­colegii noștri. Din păcate, lipsa aprecierii și a recunoștinței nu le creează un mediu favorabil dezvoltării personale și ­profesionale. Ba din contră, erodează încrederea angajaților în sine și în utilitatea efortului lor, ceea ce duce la şi mai multă distanțare socială inutilă și la singurătate. În cele din urmă, pentru că văd că niciodată nu e suficient de bine, oamenii ajung mai repede la burnout (fizic sau emoțional) și vor alege să plece din companie pentru că nu mai au un scop comun cu ceilalți, iar efortul lor (mult peste capabilități) li se pare nejustificat.

Impactul pozitiv al lui mulțumesc e documentat și este considerabil. Eric M. Anicich și Alice J. Lee menționează într-un articol foarte recent o serie de studii din care reiese nevoia și utilitatea aprecierii la locul de muncă. Unul din studii ne spune că 59% dintre oamenii intervievați nu au avut niciodată un manager care să-i aprecieze, iar altul ne arată că 53% din angajați recunosc că ar sta mai mult cadrul companiei dacă munca lor ar fi apreciată. Existența gratitudinii într-o organizație creşte motivaţia membrilor echipei, nivelul lor de creativitate și rezilienţă și dorința de a rămâne în companie pentru un timp mai lung. Lipsa gratitudinii duce la costuri mari, cauzate de lipsa de productivitate și de înlocuirea frecventă a angajaților. Studiile pe care le-am citat nu sunt din România, dar este clar că noi ducem, în business, o și mai mare lipsă de mulțumesc. Așa cum am văzut, impactul unei culturi bazate pe recunoștință este extraordinar, inclusiv la nivel financiar. Așadar, ce putem să facem, ca lideri de organizații, pentru ca oamenii din echipele noastre să simtă că efortul lor este apreciat?

Spune mai des mulţumesc. Prima direcție este să practicăm în mod activ gratitudinea şi să încurajăm adoptarea ei în organizație prin exemplu personal. Pentru asta trebuie mai întâi să ne uităm atent dacă nu cumva ne lipsește cu desăvârșire din vocabular cuvântul mulțumesc. Da, știu că e contraintuitiv, știu și că niciun lider de organizație nu face lucrurile intenționat greșit (asta ar fi profund absurd!), dar cu cât avansăm mai mult în carieră, cu atât tendința de a spune mulțumesc e mai mică. Într-o altă serie recentă de cercetări, Eric M. Anicich, Alice J. Lee și Shi Liu au arătat că acest cuvânt – şi gratitudinea, în general – tind să dispară cu cât urcăm mai sus pe scara puterii. Şi în România există aceeași percepție. Zilele trecute, un director de HR de la o companie mare românească îmi povestea că tocmai ținuse o prezentare pentru câteva sute de studenți, iar din discuțiile cu ei a reieșit că majoritatea vor încerca o afacere proprie numai pentru a evita să se angajeze. Şi asta pentru că ei consideră că există o lipsă generală de respect a angajatorilor pentru angajaţi. Eu aș traduce asta mai degrabă ca pe o lipsă de apreciere, nu de respect. Ca lider, e important să te decizi ce fel de echipă sau organizație îți dorești. Dacă planul este să fie una care cooperează, are rezultate și este entuziasmată chiar și atunci când este greu, asigură-te că există recunoștință între membrii echipei și că aceasta pleacă top down, adică de la tine.

Creează un sistem care îi încurajează pe toţi să spună mulţumesc. Un alt mod de a încuraja o cultură organizațională să fie mai prietenoasă cu mulțumesc este să creăm un cadru sistemic prin care colegii noştri să-şi manifeste recunoștința la locul de muncă. De exemplu, la Zappos angajații se pot ­recompensa unii pe alții, în semn de apreciere, cu zollars, un fel de bani de jucărie cu care îţi poţi alege un premiu. Glitch, compania care a creat Trello și Stack Overflow și a cărei mascotă este o pasăre kiwi, a oficializat în town halls aprecierea publică pentru cei care fac lucrurile bine prin kiwi bravos, gesturi care pot varia de la un semn de mulțumire pentru un coleg care a fost amabil până la felicitările tuturor pentru o echipă care a avut rezultate fantastice. Indiferent de modul în care alegem să construim acest sistem, e important ca el să nu fie dus într-o zonă tranzacțională, ci să fie aliniat cu valorile organizației, inclusiv cu modul în care se face recrutarea şi promovarea angajaților. E important ca fiecare mulţumesc să fie sincer, autentic și fără așteptarea de a primi ceva înapoi. Când i-ai spus ultima dată unui coleg mulțumesc? Poate că acum e un moment bun să începi. Iar dacă faci asta deja, eu îți mulţumesc și te felicit. Acum încearcă să răspândești cât mai mult acest obicei în cadrul organizației tale.

Laura Lăzărescu este Managing Director la BISM (Bucharest International School of Management). Înscrierile pentru programele de facultate BISM sunt deschise, detalii pe bism.ro.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 364 (16 iunie – 17 iulie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.