fbpx
Analize

Povestea merelor de Salaj

19/06/2012

author:

Povestea merelor de Salaj

<p> <strong>Un inginer agronom a infiintat in Salaj prima cultura superin tensiva de mar pe 10 hectare, pe care a protejat-o cu un sistem performant de protectie contra grindinei. Acum se ocupa doar de lucrarile specifice.</strong></p> <p>  </p> <p> Sandor Biro, administratorul firmei Salaj Plant din comuna Ip, a fost primul care a infiintat in Romania  cultura superintensiva de meri, in anul 2001, iar apoi tehnologia a fost preluata si aplicata pe multe sute de hectare din diferite zone ale tarii. Anul trecut a finalizat o alta investitie in premiera pentru tara noastra. Cu 90.000 de euro, acesta a importat din Austria cel mai nou si performant sistem de protectie contra grindinei.</p> <p>  </p> <p> Tehnologia consta in acoperirea livezilor cu pomi fructiferi cu o plasa speciala, sustinuta de un sistem de stalpi si fire metalice. Desi la baza este subinginer minier, pensionar din 1997, in agricultura a inceput sa investeasca din 2001, cu 2 ha. Acum este ajutat in afacerea sa de fiul sau Istvan si cultiva 10 hectare. “Pe cele 2 ha am plantat 15 soiuri de mere, intentionand sa testez care dintre acestea se potrivesc cel mai bine cu clima si conditiile meteorologice. Intr-un final ne-am axat pe 5-6 soiuri”, spune Biro. Referitor la investitia sa unica deocamdata in tara noastra, Biro spune ca natura l-a convins sa investeasca in sistemul antigrindina.</p> <p>  </p> <p> Povestea incepe candva in primavara anului 2008, cand de mai multe ori am «beneficiat » de grindina. In lunile iunie-iulie am achizitionat si montat sistemul antigrindina si bine am facut, deoarece grindina din acea vara mi-ar fi compromis toata recolta. A fost cea mai inspirata investitie de dupa infiintarea plantatiei”, spune el. Cultivarea in regim superintensiv presupune pomi pe portaltoi M9, cu forma coroanei de fus subtire. Pomii necesita sustinere si irigare in functie de zona. Se planteaza 2.500 – 3.000 de pomi/hectar, la o distanta de 3,5 m intre randuri, si se lasa un metro intre pomi pe rand.</p> <p>  </p> <p> Acestia intra pe rod incepand cu anul al doilea de la plantare, iar investitia se amortizeaza dupa 3-4 ani de productie. Manual se executa taierile, raririle de fructe si culesul (pomii nu cresc prea inalti, culesul se face de la nivelul solului), iar restul lucrarilor se fac mecanizat (aratul pe sir, cositul, tratamentele) in functie de marimea plantatiei. Productia poate varia intre 35 si 50 tone/hectar, in functie de soi, greutatea merelor fiind intre 150 si 250 gr/bucata sau chiar mai mari.</p> <p>  </p> <p> Comparativ, hectarul de livada clasica are pomi plantati din 4 in 4 metri, deci cea superintensiva cu pomi din metru in metru si fructe mari aduce o productie de patru ori mai mare. “Indiferent de productie – mare, mica, deloc – intretinerea livezii costa: taierile trebuie facute, tratamentele fito, alte lucrari mecanizate, intretinerea utilajelor, combustibilul, salariile etc.”, explica Biro, incercand sa arate de ce nu poate vorbi de cifre absolute. Lasa o portita spunand ca, daca Romania importa mere, asta inseamna ca mai e loc pe piata si pentru cei care vor sa investeasca in asa ceva. Compania sa are piata de desfacere in zona si chiar are cerere mai mare decat oferta. Cu toate acestea, familia Biro nu ntentioneaza sa mareasca deocamdata suprafata cultivata.</p> <p>  </p> <p> Citeste si:</p> <p> <a href=”https://www.revistabiz.ro/legume-in-sere-pe-vata-minerala-620.html”>Legume in sere pe vata minerala</a><br /> <a href=”https://www.revistabiz.ro/depozit-frigorific-ghidat-prin-software-618.html”>Depozit frigorific ghidat prin software</a><br /> <a href=”https://www.revistabiz.ro/vaci-alintate-cu-muzica-clasica-617.html”>Vaci alintate cu muzica clasica</a><br /> <a href=”https://www.revistabiz.ro/pariul-pe-penes-curcanul-616.html”>Pariul pe Penes Curcanul</a><br /> <a href=”https://www.revistabiz.ro/agricultura-in-transformare-615.html”>Agricultura in transformare</a><br /> <a href=”https://www.revistabiz.ro/agricultura-high-tech-614.html”>Agricultura High Tech</a><br />  </p>

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE