Probleme offline pentru viitorul online

Probleme offline pentru viitorul online

Președinte al fondului de investiții Fribourg Capital, prin care controlează Elefant.ro, Liberty Technology Park din Cluj și acceleratorul Spherik, Ion Sturza trage un semnal de alarmă în legătură cu locurile de muncă din industria IT și vorbește despre plafonarea industriei online din România.

Aveți o serie de investiții la Cluj, dar Iașiul este mult mai aproape de Chișinău. Cum vedeți evoluția, pe partea de IT, a fostei capitale a Moldovei?

Iașiul are o problemă mare: nu are un brand definitoriu, cum are Clujul un centru IT. Ar trebui să se ocupe autoritățile locale de o nouă viziune a orașului, bazată pe ceea ce s-a întâmplat în mod miraculos în ultimii ani în Iași. Aici, încet-încet s-a construit, să nu spunem un centru de excelență, ci un centru de IT, de servicii digitale mai bine zis, ba au apărut chiar și companii care fac cercetare și dezvoltare. Fără să îi supăr, Iașiul este cam cu 5-6 ani în urmă față de Cluj, față de ce se întâmplă acolo, la nivel de complexitate, dar au șanse mari să migreze spre un nivel mai înalt de servicii sau chiar de dezvoltare. Clujul este astăzi perceput ca o inimă digitală a Transilvaniei, dar este și un centru IT internațional căutat în continuare de companii mari. În ceea ce privește Iașiul, va migra și el spre produse mai complexe, care vor susține și o creștere de salarii, dar va fi și o provocare pentru angajați să învețe noi tehnologii, în special în zona de deep tech sau deep learning, care în combinație cu inteligența artificială, cu procesarea big data, va substitui în următorii 4-5 ani în proporție de 80-90% cam tot ce se numește azi programare.

Cum apreciați evoluția elefant.ro, de la vânzarea de carte la un mall online?

Este o mare provocare. Când ești monoprodus, lucrurile se setează și merg mai ușor, dar nici nu ai o șansă să ai o felie sau un business mai mare. Trebuie să construiești în interiorul magazinului mai multe linii de business, total diferite. În plus, multe din concluziile pe care le-am tras noi au fost făcute cu un efort financiar destul de mare. Am fi putut fi un pic mai inteligenți cu cheltuirea acestor bani. La elefant.ro, o companie cu o cifră de afaceri destul de modestă, am investit până acum 16 milioane de euro, la. În schimb brandul este destul de puternic, cunoscut, avem peste un milion de clienți frecvenți. Este o platformă destul de bună și din punct de vedere comercial pentru a se dezvolta în continuare. Cea mai mare provocare este cum te expui unui număr mare de utilizatori care află și au încredere în tine. O achiziție de client la elefant.ro costă între 6 și 8 euro, iar majoritatea acestor clienți, până face o achiziție, intră între de 6 și 10 ori pe elefant.ro. Chiar dacă avem o rată de conversie foarte bună (5-6%), este greu să îl convingi pe om. Industria online din România, la nivel macro, începe să dea semne de plafonare și asta în mare măsură e legată de numărul limitat de utilizatori cu deprinderi digitale. Cultura digitală în România se limitează la 2-2,5 milioane de utilizatori.

Ați avut oferte pentru vânzarea acestui business?
Nu direct. Elefant.ro încă nu prezintă un interes major, nu a ajuns la o masă critică. Mai degrabă noi am putea să preluăm alți jucători de pe piață.

Între Amazon și eMAG, pe cine ați prefera să preia elefant.ro?
Bineînțeles că eMAG. Îmi place Iulian Stanciu (CEO al eMAG – n.r.). Chiar dacă unii îl consideră arogant și dur, face o treabă foarte bună. El și-a asumat un risc enorm impunând acționarului majoritar viziunea sa, inclusiv de a face totul sub o umbrelă: și dezvoltarea tehnică, și cea comercială… Este un risc enorm. Dar, dacă va reuși, va fi king of the kings.

Ce sfaturi aveți pentru un antreprenor tech?
Dacă ne referim doar la industria digitală, trebuie să fim conștienți că nu este un lucru simplu, chiar dacă ai o idee sau ai niște cunoștințe de bază ca programator. Biletul de intrare în industrie aparent este mic, costurile sunt mici. Numai că, dacă vrei cu adevărat să faci un proiect IT, ai nevoie de un “stomac” bun și mulți bani. “Stomac” bun, în sensul curajului, caracterului, perseverenței, capacității de a digera insuccesul. Mulți bani, pentru că digitalul este foarte scump și nu numai dezvoltarea produsului în sine, care necesită aptitudini tehnice; sunt foarte scumpe pe­netrarea pieței, marketingul produsului, propriu-zis – procesul de business, care necesită oameni, timp și cel mai important ca să poți să treci etapele de inițiere, de creștere, de maturizare a produsului. Pentru asta, nu e de ajuns să ai un produs pe care îl vezi tu că e bun în piață. Astăzi, produsul în sine sau cât e de inovator nu este foarte important. Importantă este capacitatea ta de a dezvolta un plan de business și de a-l aduce pe piață. Primul sfat este așadar să conștientizezi că nu este așa de simplu, că ai nevoie de caracter și de mulți bani ca să faci proiectul respectiv. Al doilea lucru care e foarte important: businessul are niște reguli. În afară de aptitudinile tehnice de a face o aplicație, de a construi un produs, e nevoie să construiești un business. Așa că sunt foarte importante aptitudini precum: analiza unui business plan, partea de legal, de planning, de project management. Trebuie să privești totul ca un business, să construiești afacerea, să vizualizezi parametrii financiari. Majoritatea companiilor se ciocnesc la un moment dat cu nevoia de a corporatiza afacerea. Al treilea aspect ar fi acela că putem vorbi și despre produse de nișă, care rezolvă mici pro­bleme ale societății sau ale comunității, dar dacă vrem pe bune să avem un succes, trebuie să gândim global. Și atunci, cu cât mai rapid migrezi într-o piață matură, cu atât e mai bine. Pentru că acolo ai acces la foarte multe informații, la networking, ai acces și la finanțarea de care ai nevoie. Dar și la validarea propriu zisă a ideii care poate să fie cu mare aroganță și nonșalanță rejectată de oamenii care înțeleg ce se întâmplă în spate.

Se termină curând anul Centenarului. Dacă politica poate avea și nuanțe vizionare sau romantice, vă permiteți acest lucru și în business?

Dacă pretinzi că ești antreprenor, trebuie să ai o viziune în ceea ce faci. Mulți consideră că pentru antreprenor sau pentru un om de business prioritatea numărul 1 o reprezintă banii. Este doar o ecuație matematică: cuan­tifici prin bani. Dar de fapt încerci să-ți realizezi niște idei, niște visuri, niște concepte. Ar fi bine ca ele să se mai și împlinească în realitate (râde). Majoritatea proiectelor de care m-am ocupat sau de care mă ocup acum au impact asupra comunității, asupra industriilor în care suntem implicați, au interacțiune la nivel național și internațional. Iar dacă vorbim despre Centenar, mai multă tristețe a fost anul ăsta decât bucurie din punctul de vedere al viziunii: nu am construit un mesaj pentru viitor. A fost o ocazie absolut unică (președinția Consiliului Uniunii Europene și Centenarul) pentru a avea un proiect cool, dinamic. Eu aș fi venit cu ceva de genul România digitală sau România inovatoare, o viziune spre viitor. Au fost festivaluri de folclor, s-au editat cărți… Busi­nessul în genere a mimat în mare măsură această ocazie, intrând iarăși pe filiera asta folclorică, folosind dansuri populare sau istoria țăranului român pentru a-și promova produsele sau serviciile. Am fost mirat când una din companiile noastre a trimis zilele astea un newsletter care avea ca fun­dal elemente din iile românești. Așa au decis și ei, companie tehnologică, să celebreze cei 100 de ani. Repet, noi nu am construit spre viitor, am avut doar o retrospectivă, și aceea foarte palidă, spre trecut.