Mihai Sfrijan, Amber: Creativitatea încă bate A.I.-ul

Mihai Sfrijan, Amber: Creativitatea încă bate A.I.-ul

Reading Time: 8 minute

Mihai Sfrijan este Head of Studios în cadrul Amber, cel mare studio independent de jocuri video din România, și coordonează echipe din locații geografice diferite, din California până în Europa și Mexic. Am stat de vorbă despre impactul AI în industria de gaming, despre eficiența adusă de automatizare și păstrarea „amprentei umane” creative a designerilor.

Cum s-a schimbat pipeline-ul de producție odată cu utilizarea instrumentelor AI generative?

În mod surprinzător, industria de gaming este una dintre cele care adoptă cel mai greu și cel mai lent instrumentele AI. Și cred că este important să facem aici o diferențiere între instrumentele AI și AI-ul generativ. Vorbim, pe de o parte, despre tooluri care ne ajută în procesele de lucru și, pe de altă parte, despre produse de tip GenAI care generează artă și alte tipuri de conținut, iar acestea sunt mult mai sensibile din perspectiva utilizării lor în industrie.

Cel puțin la nivel public, rata de adopție a AI-ului în gaming este încă destul de scăzută, în mare parte din cauza backlash-ului generat de AI-ul folosit pentru crearea de artă. Însă, dacă privim o parte dintre aceste soluții pur și simplu ca pe niște instrumente de lucru, atunci da, pipeline-urile de producție se schimbă și, ca de fiecare dată, încercăm să găsim cele mai eficiente moduri de a produce jocuri. Dacă avem la dispoziție tooluri care ne ajută în special pe zona de producție, operațiuni și infrastructură – subiecte despre care, de obicei, nu se vorbește foarte mult – este evident că le vom folosi.

În prezent, cel mai mare impact al AI-ului în producție se vede în prototiparea rapidă și în zona de cod. Poate exista și valoare pe partea de concept art, dar doar atunci când vorbim despre explorarea unor direcții creative, nu despre producerea efectivă a concept
artului final. Diferențierea aceasta este foarte importantă, pentru că folosirea AI-ului pentru a genera un rezultat final este, pe bună dreptate, un subiect controversat. Pentru experimentare însă, AI-ul este un instrument foarte util, care te ajută să explorezi rapid diferite direcții, în special în zona de programare și de prototipare a gameplay-ului.

Având în vedere experiența ta vastă în Live Ops, cum transformă AI-ul modul în care analizăm comportamentul jucătorilor în timp real și cum optimizăm economia unui joc „live”?

Pe partea de Live Ops, am folosit dintotdeauna automatizări pentru a analiza comportamentul jucătorilor, pentru a genera rapoarte automate care ne oferă informații despre modul în care aceștia interacționează cu jocul și, în anumite cazuri, chiar pentru a modifica în timp real comportamentul jocului, astfel încât acesta să se adapteze la datele pe care le primește despre jucători. Din acest punct de vedere, aș spune că zona de Live Ops și Game Economy este deja destul de familiarizată cu AI-ul.

La fel ca în toate celelalte componente ale dezvoltării de jocuri, vom vedea o accelerare a capabilităților AI și în acest domeniu. Vom găsi modalități de a-l folosi și mai eficient. Și nu mă refer doar la noi, la Amber, ci la întreaga industrie. Cel puțin în zona de Live Ops, sunt convins că vom vedea o accelerare semnificativă a modului în care AI-ul este integrat și utilizat.

Există temerea că AI-ul va uniformiza jocurile, făcându-le să pară lipsite de suflet. Cum găsește Amber echilibrul între eficiența adusă de automatizare și păstrarea „amprentei umane” creative a designerilor voștri?

The million-dollar question. Este probabil unul dintre cele mai interesante subiecte la care ne gândim cu toții în industrie, pentru că vedem foarte clar cum anumite instrumente de AI ne ajută să devenim mai eficienți. Vom continua să folosim cele mai bune tooluri din acest punct de vedere. Dar jocurile sunt, în esență, produse foarte creative și nu le poți automatiza complet fără să pierzi acea creativitate sau acel suflet care le face speciale. Modul în care vedem noi lucrurile în acest moment este că, atât timp cât folosim AI-ul ca pe un instrument și nu eliminăm creativitatea umană din procesul de producție, vom putea continua să producem jocuri care sunt distractive, creative și pline de personalitate.

Problema apare în momentul în care încercăm să automatizăm complet procesul de creare a unui joc. Există o tentație foarte mare de a împinge utilizarea AI-ului cât mai departe și cred că va trebui să înțelegem unde sunt zonele în care trebuie să păstrăm controlul. Iar partea creativă este, cu siguranță, una dintre ele. Pentru că, dacă nu facem asta, riscăm să lansăm produse „middle of the road”, din care nimic nu iese cu adevărat în evidență. Cred că, indiferent de cât de mult vor evolua aceste tooluri și modelele de AI, ne îndreptăm către un viitor în care va fi extrem de ușor să creezi un joc. Vei da un click, vei introduce un prompt, poate câteva indicații suplimentare și vei putea genera aproape orice experiență îți dorești.

Într-o lume în care jocurile vor deveni atât de ușor de produs, partea creativă va conta mai mult ca niciodată. Ea va fi cea care va face diferența. Probabil că 99% dintre experiențe vor fi destul de asemănătoare între ele, însă cele care vor reuși cu adevărat să iasă la suprafață vor fi cele care se vor diferenția prin inovație, creativitate, poveste, direcție artistică și mecanici de joc diferite. Iar acestea sunt lucruri care, cred eu, trebuie să rămână în continuare sub controlul oamenilor.

Cum crezi că se vor schimba rolurile tradiționale (game designer, producer, artist) în următorii 3-5 ani? Ce abilități noi ar trebui să-și dezvolte tinerii care vor să intre acum în industrie, în era AI-ului?

Cred că toate aceste roluri tradiționale vor avea la îndemână instrumente care le vor permite să creeze mult mai mult pe cont propriu, fără să depindă permanent de inputul celorlalte roluri din echipă. În continuare cred că echipele de succes vor avea nevoie de toate aceste roluri tradiționale, însă granițele dintre ele vor deveni mai puțin clare. Un game designer, de exemplu, va putea să își prototipeze foarte rapid o idee fără să mai fie nevoit să treacă printr-un programator. În aceeași măsură, un programator, un artist sau un producer vor putea face lucruri care, până acum, țineau mai degrabă de alte specializări.

Cu toate acestea, ai în continuare nevoie de un know-how foarte solid pentru a folosi aceste instrumente cu adevărat eficient. Le poți folosi și fără să știi exact ce faci, dar atunci când înțelegi cu adevărat procesul și știi ce să ceri de la ele, rezultatul este complet diferit. Vorbim despre un alt nivel de calitate și stabilitate. Din acest motiv, cred că expertiza profundă va rămâne în continuare esențială. În ceea ce privește abilitățile pe care ar trebui să și le dezvolte tinerii care intră acum în industrie, am mai spus-o și în trecut: trebuie, pur și simplu, să înceapă să facă jocuri. Și asta nu este ceva nou și nici o recomandare apărută din cauza AI-ului. De câțiva ani avem la dispoziție instrumente care permit aproape oricui să își dezvolte propriul joc.

Cea mai bună cale pentru cineva care vrea să intre acum în industrie este să înceapă să construiască propriul proiect, să înțeleagă toți pașii și toate elementele care trebuie să funcționeze împreună pentru a transforma o idee într-un produs real. Dacă reușești să înțelegi acest proces în ansamblu, îți va fi mult mai ușor să evoluezi ulterior în industrie. În plus, cei care intră acum în domeniu ar putea avea chiar un avantaj față de oamenii cu mulți ani la activ în industrie, care sunt obișnuiți cu anumite moduri de lucru și anumite procese ce ar putea fi schimbate semnificativ de AI în anii următori.

În ultimii ani, Amber s-a extins puternic dincolo de mobile, către PC, Console, VR/AR, dar și platforme emergente ca Roblox și UEFN (Unreal Editor pentru Fortnite). Care sunt cele mai mari proiecte recente de care ești mândru și cum reflectă ele strategia voastră actuală?

Da, avem proiecte pe toate platformele și în aproape toate tipurile de jocuri. De fapt, aceasta a fost strategia noastră încă de la început și mă bucur să văd că, în ultima perioadă, avem foarte multe lansări pe platforme și în genuri atât de diferite.

Un exemplu pe care l-aș menționa este Courtroom Chaos: Starring Snoop Dogg. Este un joc destul de unic pe piață în acest moment pentru că integrează mecanici de gameplay bazate pe AI. Vorbim despre un conversational AI game, în care joci alături de prieteni în fața unui judecător virtual controlat de AI, care are personalitatea lui Snoop Dogg.

În prezent, se pune foarte mult accent pe instrumentele de AI în sine, dar mult mai puțin pe modul în care AI-ul poate schimba cu adevărat experiența de joc sau poate introduce mecanici complet noi. Mă bucur că suntem unul dintre puținele studiouri care au demonstrat deja acest lucru în piață.

Avem și alte proiecte importante de care suntem foarte mândri. Am lucrat la Squid Game pentru Netflix, urmează să lansăm în curând Mexica Ninja pe PC și console și am colaborat alături de UsTwo la Monument Valley 3. De asemenea, avem în continuare foarte multe proiecte aflate în dezvoltare, proiecte de mare anvergură, cu un impact semnificativ și cu potențialul de a ajunge la un număr foarte mare de jucători.

Toate acestea sunt rezultatul unei munci de mulți ani. Am investit constant în capacitatea de a produce un număr mare de jocuri, fiecare cu un focus diferit, pe platforme diferite și pentru tipuri de experiențe foarte diverse.

Amber oferă atât Full Development, cât și servicii de suport sau Live Ops pentru giganți ai industriei. În contextul actual de piață (care a fost destul de turbulent la nivel global), cum rezistă acest model de agenție comparativ cu studiourile tradiționale axate pe un singur IP propriu?

Traversăm un moment foarte interesant pentru industria de gaming. Vorbim despre un sector care, pentru foarte mult timp, a fost obișnuit cu o creștere explozivă, iar de câțiva ani ne confruntăm mai degrabă cu o perioadă de stabilizare și, în anumite zone, chiar de scădere. Este însă un lucru normal, mai ales după o perioadă absolut anormală, cum a fost cea din timpul pandemiei. Atunci, industria a crescut mult peste ceea ce ar fi fost probabil ritmul său natural în absența pandemiei.

Modelul nostru de business ne expune destul de mult la fluctuațiile pieței, atât în sens pozitiv, cât și într-unul potențial negativ. Lucrăm cu foarte mulți parteneri, iar dacă aceștia sunt afectați de problemele din piață, este posibil să resimțim și noi acel impact.

Din fericire, în ultimii ani am observat și reversul medaliei. Tocmai pentru că suntem o agenție capabilă să ofere o gamă foarte largă de servicii, vedem din ce în ce mai multe companii care vin către noi și caută exact acest tip de parteneriat: servicii de calitate, livrate într-un mod fiabil și la scară.

În continuare, IP-ul va rămâne un element extrem de important în industrie. Pe măsură ce piața s-a maturizat, a devenit mult mai dificil să ai succes fără IP-uri puternice și recunoscute sau fără capacitatea de a construi IP-uri noi. Acesta este și unul dintre motivele pentru care încercăm să dezvoltăm propriile noastre proiecte și propriile noastre IP-uri, în paralel cu activitatea pe care o desfășurăm alături de partenerii noștri.

Coordonezi echipe din locații geografice diferite, din California până în Europa și Mexic. Cum reușiți să mențineți o cultură organizațională unitară și să aliniați viziunea creativă a unor studiouri cu specializări atât de diferite?

Știu că poate sună ca un lucru despre care s-a vorbit deja foarte mult și care pare aproape banal, dar, în cele din urmă, totul se reduce la oameni.

Modul în care ne-am extins a fost, în marea majoritate a cazurilor, prin integrarea unor echipe deja existente. De exemplu, în Mexic și Columbia am preluat echipe care lucrau împreună de câțiva ani. Am avut astfel de oportunități în mai multe locații, iar ceea ce ne-a determinat să facem acest pas a fost faptul că ne-am înțeles foarte bine cu aceste echipe încă din primul moment.

Este nevoie de o aliniere de mentalitate, de valori comune și de o cultură asemănătoare. Pentru noi, asta înseamnă oameni foarte concentrați pe ceea ce trebuie făcut, oameni deschiși, care vor să se ajute unii pe alții, cu foarte puțin „bullshit” și foarte puțină politică internă.

Atunci când există această aliniere de la început, devine mult mai ușor să integrezi orice echipă nouă în organizația extinsă. Evident, toate aceste lucruri necesită timp și procesul de integrare nu se întâmplă peste noapte. Dar dacă există această bază comună de valori și cultură organizațională, lucrurile devin mult mai simple.

Îi sprijinim să se familiarizeze rapid cu modul nostru de lucru. În ceea ce privește faptul că avem specializări foarte diferite de la o echipă la alta, este ceva ce facem de mai bine de zece ani. Avem un sistem foarte bine pus la punct prin care gestionăm aceste focusuri diferite, iar acesta este, într-o anumită măsură, „special sauce-ul” nostru, unul dintre elementele care cred că ne diferențiază de alte companii similare din piață.