Programele de wellbeing aduc performanță și retenție mai mare în companii

Programele de wellbeing aduc performanță și retenție mai mare în companii

Reading Time: 4 minute

Programele de wellbeing pentru angajați au evoluat de la un simplu beneficiu la o necesitate pentru performanță. Raportul Starea de bine la locul de muncă 2026 arată că 92% dintre angajații români au rezultate mai bune atunci când își prioritizează sănătatea prin inițiative structurate de wellbeing la locul de muncă, oferind companiilor o cale clară și măsurabilă către un avantaj competitiv.

Realizat pe un eșantion de peste 5.000 de angajați din 10 țări, inclusiv România, studiul arată că organizațiile care investesc în programe de wellbeing pentru angajați obțin avantaje competitive semnificative.

Programele de wellbeing corporativ oferă un ROI spectaculos

În România, la nivelul întregii forțe de muncă, 90% dintre angajați declară că au experimentat simptome de burnout în ultimul an, iar 93% ar lua în considerare părăsirea unei companii care nu pune accent pe bunăstarea angajaților, în timp ce 89% sunt de acord că angajatorul lor are responsabilitatea de a contribui la bunăstarea lor.

Cu toate acestea, companiile care implementează programe structurate de wellbeing pentru angajați obțin rezultate mult mai bune decât cele care nu au astfel de beneficii:

● 92% dintre angajații români spun că, atunci când acordă prioritate bunăstării lor, reușesc să aibă performanțe mai bune la locul de muncă;
● 88% afirmă că, petrecând timp în spații dedicate wellbeingului (săli de sport, studiouri de yoga, cursuri de fitness) își îmbunătățesc capacitatea de a gestiona stresul asociat locului de muncă;
● 95% sunt de acord că bunăstarea fizică, mentală, emoțională și socială sunt interconectate, iar 39% sunt complet de acord cu această afirmație.

Avantajul competitiv

Organizațiile care folosesc platforme complete de wellbeing obțin cele mai bune rezultate. Companiile vizionare își regândesc strategia de beneficii pornind de la această realitate, tratând wellbeingul nu ca pe un cost, ci ca pe principalul motor al performanței.

„Wellbeingul nu mai este doar despre echilibru personal, ci despre performanță colectivă. Angajații valoroși se așteaptă ca organizația să le ofere sprijin real pentru starea de bine — iar 89% dintre români cred că angajatorul are responsabilitatea de a contribui la bunăstarea lor. Companiile care înțeleg acest lucru și tratează wellbeingul ca parte din strategia de business reușesc să atragă, să păstreze și să motiveze talentele care fac diferența.” – Dan Moraru, Country lead, 7card by Wellhub România

Cercetările arată că investiția în wellbeing este una dintre strategiile de HR cu cel mai mare ROI, aducând beneficii care depășesc indicatorii tradiționali de sănătate, incluzând implicarea angajaților, retenția și câștiguri de performanță măsurabile.

Zonele de recreere – noile locuri preferate pentru discuțiile informale

Studiul identifică un „al treilea spațiu” axat pe wellbeing — spații în afara casei și biroului unde oamenii se adună pentru conexiune — drept noul epicentru al relațiilor la locul de muncă. Angajații se îndreaptă tot mai mult de la baruri și cafenele către săli de sport, studiouri de yoga și hub-uri de wellbeing, care devin destinații pentru reîncărcare, gestionarea stresului și consolidarea comunității.

91% dintre angajați, la nivel global, afirmă că aceste spații îi ajută să facă față mai eficient presiunilor de la muncă, iar 74% le vizitează săptămânal, unul din cinci mergând zilnic. Departe de a fi doar beneficii, acestea devin infrastructură esențială pentru sentimentul de apartenență și responsabilitate, 22% conectându-se acum cu colegii în astfel de spații.

Totuși, există încă bariere — jumătate dintre angajați menționează lipsa de timp, iar alții invocă lipsa de motivație (27%), dar și costul (23%), sporind așteptările ca angajatorii să ofere un sprijin mai mare pentru wellbeing.

Generația Z conduce adoptarea programelor de wellbeing ca răspuns la stresul de la locul de muncă

Angajații mai tineri, aflați adesea în primele și cele mai formative etape ale carierei lor, duc cele mai mari poveri emoționale și mentale. Printre Millennials, 56% raportează creșterea nivelului de stres, în timp ce 55% dintre angajații din generația Z spun același lucru, ambele cifre depășind media globală pentru toate generațiile. Dincolo de stresul general, aceste grupuri tinere sunt cele mai predispuse să raporteze simptome frecvente de burnout, mulți experimentându-le de mai multe ori pe săptămână.

Generația Z, în special, redefinește ce înseamnă să ai grijă de tine la locul de muncă. Nu doar că sunt cei mai activi utilizatori ai instrumentelor digitale de wellbeing — 72% folosesc aplicații de wellbeing săptămânal — dar sunt și cei mai predispuși să considere terapia esențială pentru starea lor de bine. Mai mult de două treimi dintre angajații Gen Z (68%) consideră terapia critică pentru wellbeingul lor general, comparativ cu 59% dintre Millennials, 45% dintre Gen X și doar 33% dintre Baby Boomers.

Aceasta evidențiază o schimbare generațională: angajații mai tineri resping concepțiile învechite despre reziliență, ca „a rezista cu stoicism”, și adoptă în schimb abordări structurate și proactive de îngrijire. Ei construiesc un nou model de succes profesional sustenabil — în care suportul pentru sănătatea mintală, rolurile flexibile și instrumentele integrate de wellbeing devin componente indispensabile ale experienței la locul de muncă.

38% dintre Baby Boomers, 47% dintre Gen X, 56% dintre Millennials și 55% dintre Gen Z raportează creșterea nivelului de stres în ultimul an

Wellhub a intervievat peste 5.000 de angajați cu normă întreagă din 10 țări pentru a evalua starea actuală a wellbeingului angajaților și pentru a analiza cât de bine răspund pachetele de beneficii oferite nevoilor acestora. Studiul online a fost realizat prin QuestionPro între 13 mai și 13 iunie 2025, vizând doar persoane cu vârsta de 18 ani și peste, care au avut un loc de muncă cu normă întreagă în ultimele trei luni. Răspunsurile au fost colectate uniform din Statele Unite, Regatul Unit, Brazilia, Argentina, Chile, România, Spania, Italia, Germania și Mexic, cu cu un număr de răspunsuri cuprins între 500 și 505 din fiecare țară.