Registru Verde pentru România

Registru Verde pentru România

Reading Time: 4 minute

Asociația Arche a organizat, în vara anului trecut, în București, o școală de vară care a pus bazele pentru dezvoltarea unui instrument de tip ”Registru Verde” funcțional, care să permită inventarierea, gestionarea și monitorizarea spațiilor verzi astfel încât acestea să poată să participe cu adevărat la creșterea calității vieții în toate localitățile din România.

Mai multe întâlniri și workshopuri completează inițiativa de atunci. Ce înseamnă acest demers și de ce este el necesar am căutat să aflăm de la peisagista Diana Culescu, vicepreședinte al Filialei București a Asociației Peisagiștilor din România și coordonator al proiectului.

Unde se află România azi din punctul de vedere al protejării patrimoniului natural și cultural al țării?

România are un cadru legislativ pentru protejarea patrimoniului natural și cultural, dar aplicarea lui în practică este încă deficitară. În multe cazuri, lipsesc instrumentele concrete și abordările coerente, iar responsabilitatea este tratată mai mult formal decât eficient. Avem nevoie de mai multă colaborare între instituții și de o viziune integrată asupra spațiilor verzi și a patrimoniului pentru ca zestrea naturală și culturală a orașelor din România să poată fi protejate.

Care este rolul unui Registru Verde și care sunt exemplele din alte țări după care vă ghidați?

Registrul Verde este un instrument digital, obligatoriu prin lege în România, care înglobează informații la zi despre toate componentele unui spațiu verde – arbori, arbuști, zone înierbate, sisteme de irigație, mobilier urban, alei etc. Acest instrument ajută administrațiile publice locale să gestioneze eficient aceste spații, să ia decizii informate pentru protejarea lor și să planifice dezvoltarea infrastructurii verzi. Țări precum SUA, Franța și Germania folosesc astfel de registre nu doar pentru informare, ci și ca bază pentru politici publice referitoare la înverzirea urbană. Noi ne-am bazat în principal pe un exemplu generat de o echipă de specialiști din Statele Unite ale Americii, pe baza unor ample cercetări finanțate de statul american. Nu în ultimul rând, trebuie menționat faptul că inspirația noastră a venit din demersul prin care locuitorii din New York au dezvoltat Registrul Verde al orașului printr-o campanie de strângere de date cu ajutorul cetățenilor.

Cine ar trebui să se implice în gândirea unui Registru Verde?

Realizarea unui Registru Verde necesită o echipă interdisciplinară și trans-sectorială. Astfel, este nevoie și de specialiști în înverzire urbană care să ofere expertiză tehnică, dar și de oameni care lucrează în administrația publică locală și care cunosc limitările instituționale și legislative referitoare la gestionarea spațiilor verzi din țara noastră. Totodată, din perspectiva noastră, este esențială implicarea comunității locale în dezvoltarea unui instrument atât de complex deoarece aceasta este conectată permanent cu realitatea din teren și cu tiparele de utilizare a spațiilor verzi. Nu în ultimul rând, implicarea studenților și elevilor, precum și a companiilor în procesul de dezvoltare a unui instrument de tip Registru Verde permite armonizarea cadrului profesional pentru a putea oferi produsele și serviciile necesare pentru creșterea calității spațiilor care alcătuiesc infrastructura verde din mediul urban.

Cum a fost alcătuită echipa proiectului?

Echipa care coordonează proiectul ”Registru Verde pentru Parcul Kiseleff | Registru Verde pentru România” s-a cristalizat în timp, prin implementarea mai multor activități care au avut ca obiect inventarierea și protejarea patrimoniului natural și cultural din România. Pornind de la inventarierea unor grădini istorice precum cele aparținând Domeniului Teleki din Gornești – județul Mureș sau Domeniului Cantacuzino din Florești – județul Prahova, nucleul inițial a strâns în jurul său colaboratori care înțeleg pe deplin importanța abordării integrate și digitale a patrimoniului și care investesc continuu resurse și expertiză pentru dezvoltarea domeniului înverzirii urbane din România.

Cum decurge colaborarea cu autoritățile?

Colaborarea cu autoritățile variază în funcție de administrație. Din experiența noastră, în administrațiile publice locale de mai mici dimensiuni dorința de schimbare în gestionarea corectă a spațiilor verzi este mai pregnantă. Din constatările noastre, bugetele mai reduse, dar și prezența unor comunități mult mai coagulate, în care oamenii se cunosc foarte bine între ei, sunt principalii vectori ai interesului crescut din orașele mai mici pentru o gestionare profesională a spațiilor verzi, bazată pe soluții sustenabile și realiste.

Care sunt cele mai mari provocări în implementarea unui Registru Verde?

Principala provocare în implementarea Registrului Verde în România o reprezintă rezistența la schimbare. În administrația publică de la noi e considerat mult mai ușor să folosești pixul și hârtia, așa cum s-a procedat în trecut, decât să testezi utilitatea unui astfel de instrument digital versatil, care poate fi folosit atât pe telefon, direct pe teren, cât și pe computer, în birou. Această provocare este evidențiată și de faptul că Registrul Verde este obligatoriu prin lege din 2007 în țara noastră, dar în prezent nicio administrație publică locală nu a reușit să genereze un Registru Verde funcțional, care să fie utilizat permanent, zi de zi, în activitatea de gestionare a spațiilor verzi. Rezistența la digitalizare este foarte evidentă în multe sectoare din România, iar Registrul Verde este un exemplu clar al acestei stări de fapt.

Când am putea avea în România un Registru Verde și cât de fezabilă este dezvoltarea unora în comunitățile locale? Există exemple de bune practici deja în România?

Orașele din România pot avea Registru Verde imediat ce va exista voință politică pentru creșterea calității vieții din urban. Exemple de bună practică pentru strângerea de date există, însă acestea sunt venite în general de jos în sus, din societatea civilă. Exemple în acest sens sunt demersuri precum inițiativele „Încotroceni”, „Aici a fost o pădure / aici ar putea fi o pădure” sau „Registru Verde pentru Cișmigiu”. Din păcate însă, fără o asumare din partea administrației publice locale și fără o integrare în fluxul de lucru ce ține de gestionarea spațiilor verzi, aceste date rămân doar radiografii punctuale ale spațiului verde, înglobând informații valoroase dar care nu pot influența pozitiv calitatea spațiului urban.

Este important de amintit aici și faptul că, în alte țări, povara realizării Registrelor Verzi nu este lăsată doar pe umerii administrației publice locale ci instituții din aparatul administrativ central, cum ar fi în cazul României Ministerul Mediului sau Consiliile Județene, dezvoltă aplicații de tip Registru Verde care sunt apoi utilizate de toate localitățile din subordine. Astfel se asigură uniformitate în abordare și continuitate în utilizare,  independent de mărimea localității și de bugetul avut la dispoziție. Această abordare centralizată permite nu doar economii la scară mare și o mai bună coordonare între instituții, ci și o colectare uniformă a datelor, esențială pentru politici publice coerente privind protecția și dezvoltarea spațiilor verzi.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 392 (15 aprilie – 15 mai 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.