Irina Schrotter: Antreprenoarea industriilor creative

Irina Schrotter: Antreprenoarea industriilor creative

Reading Time: 9 minute

O călătorie începută la Iași, în 1999, cu ideea de a avea un festival de modă pentru designerii locali, a trecut prin Berlin și Viena, pentru a-i promova pe plan internațional, pentru a se întoarce la Iași în 2021 și a se metamorfoza în Romanian Creative Week, cel mai mare eveniment dedicat industriilor creative din Uniunea Europeană.

Forța din spatele acestui periplu este Irina Schrotter, o antreprenoare pentru care creativitatea a devenit o cale de a da aripi tinerilor creatori români, dar și de a da înapoi comunității din care face parte.

Cum a pornit la drum Romanian Creative Week?

Povestea noastră începe în 1999, când, la Iași, am început Festivalul de Modă Iași. Timp de 13 ediții, acesta s-a ținut la Iași și și-a schimbat denumirea până când a ajuns Romanian Fashion Week. Apoi, în 2010, am decis că era momentul ca designul românesc să încerce podiumurile internaționale și am plecat, cu sprijin guvernamental, să prezentăm la Berlin. Cinci ediții am prezentat la Berlin, într-un grupaj care se numea Romanian Designers.

Ne-am mutat apoi la Viena, pentru că Berlinul devenise prea scump. Cinci ani am prezentat în Viena Fashion Week, după care am decis noi, board-ul, că e momentul să ne întoarcem în România. Lucrurile evoluaseră aici foarte mult și am spus că e momentul să ne întoarcem pe piața noastră și să ne exprimăm acolo.

Am ales anul 2020, pentru că erau deja 10 ani de când „dispăruserăm” din România, dar a venit pandemia și am amânat totul pentru 2021. Am programat evenimentul, în urma discuțiilor cu autoritățile, pe 2 iunie. Ne-am asumat un risc foarte mare, fiindcă restricțiile din pandemie au fost ridicate pe 1 iunie. Dar știam că, dacă reușim, avem șansa să ne poziționăm cu evenimentul acolo unde trebuie. Și pe 2 iunie am deschis prima ediție Romanian Creative Week, care a durat cinci zile Strategia noastră a funcționat, pentru că ne-am poziționat de la prima ediție alături de cele mai importante evenimente ale României.

Cum a evoluat totul?

De la cinci zile, am crescut la zece la ediția a doua și de la ediția a treia avem 12 zile de eveniment. Am ajuns ca la ediția a treia să fim anunțați de către EUIPO, agenția europeană care se ocupă de drepturile de proprietate intelectuală din partea Comisiei Europene, că suntem cel mare eveniment din Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de industrii creative reunite în același loc. Vă dați seama că nouă nu ne-a venit să credem, pentru că niciodată nu ne-am gândit că un eveniment din România, dar cu atât mai puțin un eveniment din Iași poate fi cel mai mare din Uniunea Europeană.

Am ajuns la ediția a cincea, cea de față, în care am avut o nouă satisfacție: Ministerul Culturii ne-a trecut pe lista de evenimente culturale strategice ale României. Am marcat borne importante în acești cinci ani, dar până la urmă, cel mai important, în afară de recunoașterea instituțională, este faptul că pare că am reușit să demarăm construcția unei comunități creative și, până la urmă, asta contează cu adevărat pentru tinerii creativi ai României. Pentru că, până la urmă, demersul nostru se adresează tinerilor: 70% dintre artiștii și creativi care participă la Romanian Creative Week (RCW) sunt tineri, doar 30% sunt seniori și asta pentru că ne dorim un dialog între generații, vrem ca tinerii să aibă exemple, să aibă de unde să învețe, să reușească să pună întrebările pe care le au și să mai ardă din etapele pe care noi a trebuit să le trecem învățând cum să evoluezi profesional.

Astăzi, avem sute de evenimente în cadrul RCW, agenda conține peste 40-45 de evenimente în fiecare zi. Îmi spun participanții că nu mai e un festival, e mult mai mult decât atât, devine un fenomen care generează emoție, generează multe satisfacții și, cel mai important, le dă tinerilor convingerea că pot să-și îndeplinească visele și în țara lor.

Generația noastră, de 40-60 de ani înțelege că trebuie să predea ștafeta mai departe și trebuie să predea o ștafetă ridicată sus, dacă vrem ca România să evolueze și să își schimbe accelerația pe orbita pe care se învârte de 30 de ani crescător. Așa cum Europa mizează pe creativitate, iată că România e cu cel puțin patru înainte. Noi am înțeles că șansa României stă în tinerii ei creativi, în mințile inovatoare, și am reușit să punem un steag pe un munte pe care astăzi Europa abia începe să se cațere la dimensiunea pe care noi o facem la Iași.

Un asemenea eveniment presupune și un buget pe măsură. Sau nu?

Cred că am pornit în primul an cu un buget de vreo 500.000 de euro, greu strâns, și astăzi suntem la un buget de aproape 1,8 milioane de euro, din care o treime, poate chiar mai puțin, este asigurat de instituțiile statului locale sau centrale. Primăria Iași este unul dintre principalii noștri finanțatori, chiar dacă anul acesta a scăzut bugetul cu 40%. Particularitatea acestui eveniment este faptul că primăria practic, când încep amenajările Romanian Creative Week, ne predă cheile orașului.

Avem însă un mare avantaj: RCW este un eveniment greu de replicat la nivel european fiindcă suntem o țară încă săracă prin comparație cu țările dezvoltate europene. Organizarea unui asemenea eveniment în România și la Iași nu are sub nicio formă costurile pe care le-ar avea într-o țară foarte dezvoltată. Acum trei ani, am adus o un grup de colecționari elvețieni la evenimentul nostru și ei m-au întrebat cât a costat. La vremea aceea, aveam un buget de vreo 800.000 de euro și mi-a fost jenă să le spun asta, așa că am exagerat și am spus un milion de euro. Au făcut ochii mari și au spus că, la ei, doar o expoziție în muzeul de artă contemporană din Lugano costă 2 milioane de franci elvețieni. Întotdeauna există și oportunități și trebuie să știi să profiți de ele. Reușim să adunăm la un loc practic toate cele 13 industrii creative.

Cum faceți selecția artiștilor?

Noi propunem curatori despre care aparent nu a auzit nimeni, propunem nume noi, artiști noi, căutăm artiști emergenți care nu neapărat au studii de specialitate, dar care au skill-uri și talent. Avem curajul să punem pe copertă, de exemplu, o structură realizată de o manichiuristă, care devine piesă principală pentru expoziția noastră centrală. Noi căutăm acolo unde lumea nu caută, invităm acolo unde artiștii nu se așteaptă și reușim să deschidem uși pe care curatorii tradiționali nu reușesc să le deschidă.

Anul acesta avem în jur de 15 curatori în echipa noastră și ei sunt cei care fac acest scouting permanent și conving artiștii să fie alături de noi. Conving e un cuvânt poate greșit folosit, pentru că suntem în punctul în care artiștii își doresc să participe la Romanian Creative Week. Un lucru important de spus este că evenimentul nostru este unul care nu plătește fee-uri artiștilor. Deci sutele de artiști care vin și expun la noi vin și fac lucrul acesta pentru că vor să fie în Romanian Creative Week. Nu plătim fee-uri decât atunci când comandăm noi lucrări sau când avem un proiect de susținere a tinerilor artiști.

Una dintre poveștile noastre de succes este expoziția New Media District, care e în cadrul secțiunii New Media, cu care am început de la prima ediție, în 2021. Pentru că Iașiul crește pe IT, ne-am propus să facem o expoziție outdoor de new media, care să folosească tehnologii avansate. Am fost în București, am discutat cu galerii care făceau lucrul acela și ne-au cerut niște prețuri care, din punctul nostru de vedere, la bugetul nostru total de 500.000 de euro, erau imposibil de acoperit. Am vorbit cu Andrei Cozlac, dublu premiat Uniter pentru inovație în teatru, care face video-mapping. Pe lângă trei-patru artiști pe care i-a convins, a analizat lucrările de diplomă ale studenților de la Academia de Arte George Enescu și a selectat câteva pe care noi le-am finanțat, le-am transformat din prototip în obiect. Le-am lăsat lor acele lucrări și ei au început să intre în circuitul de festivaluri.

Anul acesta, New Media District are peste 40 de lucrări de new media, mare parte finanțate de noi. E un exemplu că se poate, că se pot face lucruri pentru tineri, să le dai șansa de a-și îndeplini visele în România, toate lucrările lor finanțate de noi le rămân lor, și ei în felul ăsta încep să câștige bani din munca lor artistică.

Ați vorbit despre sprijinul autorităților. Cum vă ajută însă mediul privat, de exemplu, parteneriatul cu UniCredit Bank?

Am fost norocoși, fiindcă UniCredit a avut încredere în noi de la prima ediție și sunt alături de noi de atunci. Este cel mai important partener al nostru din zona privată, e o colaborare care pe noi nu doar că ne bucură și ne onorează, dar a devenit practic indispensabilă. Ei au și experiență, pentru că sprijină lumea artistică de foarte mulți ani. Probabil că Anca Ungureanu, cea care se ocupă de toată această parte la UniCredit, deja are „nasul” să simtă cine, ce și cum. Are și norocul unui board al UniCredit format majoritar din femei, care sunt mai atente la detalii. Sprijinul pe care îl acordă CEO-ul UniCredit Bank, Mihaela Lupu, acestor demersuri este semnificativ, chiar definitoriu pentru linia pe care continuă să investească și să sprijine UniCredit Bank. Noi suntem norocoși de această încredere și onorați de această colaborare și sper să facem lucruri frumoase împreună.

Chiar discutam cu Mihaela Lupu și cu Anca Ungureanu și ne gândeam că e momentul ca o parte dintre instalațiile pe care le facem aici să încercăm să le prezentăm și în București. UniCredit este sponsor anul acesta pe zona de artă, ceea ce mă bucură foarte mult, pentru că, până la această ediție, nu aveam un partener important pe zona de artă, care consumă o parte a bugetului nostru. Având un asemenea partener de acest calibru alături de noi, simțim că putem să ne stabilim niște obiective și mai înalte pe viitor.

Ce înseamnă Romanian Creative Week pentru Iași, pentru comunitatea locală?

Ieșenii sunt foarte primitori și foarte bucuroși de oaspeți. Primim bucuroși în casă oameni, le punem masa, suntem curioși să aflăm povești, punem foarte multe întrebări, ne bucurăm de musafiri și vibe-ul ăsta este în tot orașul. Toți artiștii simt că Iașiul un oraș care îi iubește, iubește ceea ce fac artiștii. Încearcă să înțeleagă, pentru că propunerea noastră e o propunere majoritar contemporană, nu foarte cunoscută neapărat publicului românesc. Dar Iașiul crește și, de la an la an, e mai obișnuit cu oferta artistică.

Din punctul nostru de vedere, partea educativă cu picătura e foarte importantă și sunt convinsă că, peste puține ediții, vom trăi într-un oraș mult mai educat din punctul de vedere al artelor contemporane și al abordării artistice contemporane. Cred că suntem un exemplu de bune practici, cred că va urma și un dialog serios cu autoritățile în care vom reuși împreună să facem pași mai rapizi în direcția corectă pentru țara asta. Pentru că noi aici demonstrăm că se poate. Demonstrăm că Iașiul, un oraș care nu e capitală, cu o infrastructură culturală decentă, poate face evenimente de asemenea anvergură.

Mă bucură foarte mult faptul că autoritățile locale, care ne sprijină foarte mult, atât primăria cât și consiliul județean, toate muzeele din Iași și nu sunt puține, universitățile din Iași sunt toate implicate, încep să înțeleagă, în sfârșit, care este câștigul în comunitate și pentru tineri dat de aceste evenimente culturale. Pentru că mulți ar spune că nu e mare lucru să faci niște expoziții, că nu influențează cu nimic parcursul oamenilor de aici. Dar deja nu se mai pune întrebarea asta, lumea înțelege. Părinții – care vin cu tineri care au lucrări, care vin și susțin și au emoții și văd că tinerii sunt fericiți, văd sutele de voluntari, telefoanele pe care le primim cu intervenții să mai primim tineri cu lucrările lor, bucuria pe care ne-o relatează ulterior părinții în legatură cu tinerii care muncesc, ne ajută și pun suflet în lucrul ăsta – încep să înțeleagă că întâi trebuie să dai și apoi trebuie să ceri. Aceste lucruri, greu de cuantificat, sunt un câștig enorm pentru societatea noastră.

Ce cred eu că este cel mai important pentru Iași e faptul că noi lăsăm moștenire acestui oraș șansa pe care o dăm atâtor mii de tineri de a începe o carieră în orașul nostru. Eu le spun întotdeauna că ăsta e un lucru pe care acești tineri nu-l vor uita niciodată și, de câte ori vor fi invitați la Iași, vor veni în alte condiții, vor veni cu mare drag. Este o moștenire care cred că va urma multe zeci de ani, până când ei vor ajunge la vârsta noastră și vor trebui să facă același lucru pe care-l facem noi, sper eu.

Cum au evoluat industriile creative la RCW?

Noi am pornit cu o etichetă, pentru că suntem „copilul” foarte mare al evenimentului de modă Romanian Fashion Week. Lumea a perceput acest eveniment ca de fapt un fel de Romania Fashion Week in extenso și nu-i așa. Când am gândit Romanian Creative Week, într-adevăr, la prima ediție a fost un fel de fashion & friends, dar, ulterior, pentru că ne-am dat seama că moda nu mai poate să vorbească singură după zece ani de zile în context național și european, am fost nevoiți să punem reflectorul pe cu totul alte industrii creative.

Pentru noi, în acest moment, foarte importantă este zona de artă contemporană și nu numai – art, craft, arte performative și așa mai departe – pentru că am descoperit comunități foarte efervescente. Așa se face că am adăugat de exemplu, după ediția numărul unu, festivalul de dans contemporan HazarDance. După care s-a adăugat festivalul de teatru de autor, anul acesta avem și un festival de ceramică contemporană, LUT. Iar exemplele pot continua.

Suntem foarte atenți la nevoile comunității artistice, ale comunității culturale și încercăm să venim în întâmpinare acolo unde există o lipsă în piața românească. Umplem și noi spațiile existente cât putem de bine.

Ce înseamnă pentru Irina Schrotter Romanian Creative Week?

Pentru mine este posibilitatea de a da înapoi comunității care a crezut în mine acum 35 de ani și aici mă refer la Iași. Pentru că ieșencele sunt primele care au cumpărat produse oferite de mine, ele m-au susținut. Cu banii cheltuiți de ele, am reușit să merg la București și să mă dezvolt în continuare. Ulterior s-au adăugat doamne din toată țara și din toată lumea și e momentul să dăm înapoi ceea ce comunitatea și societatea ne-a oferit, nimic mai mult. E pur și simplu felul meu de a plăti înapoi norocul pe care l-am avut.

Dincolo de RCW, ești antreprenoare. Cum evoluează businessul tău?

Suntem într-o perioadă de staționare, întrucât piața de modă a suferit o contracție din cauza contextului internațional și în special din cauza măsurilor luate de administrația Trump. Impactul nu vine instantaneu, ci durează minimum șase luni pentru a ajunge și în Europa, deci anul acesta va fi complicat. Nu ne așteptăm la creștere, ci doar să menținem nivelul de anul trecut. Anul trecut, cifra de afaceri a fost peste 12 milioane de euro. Exportăm cam 80-90% din producție, iar partenerii noștri principali se află pe piața europeană.

A fi antreprenoare reprezintă o provocare, nu te plictisești niciodată. Este cert că trebuie să-ți placă riscul, trebuie să fii antrenat pentru emoții tari și, mai departe, să analizezi corect perspectivele de business. Nu cred că aș fi putut fi altceva, nu îmi place să am șefi.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 394 (15 iunie – 15 iulie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.