România rămâne în urmă la adopția AI, față de alte țări din CEE

România rămâne în urmă la adopția AI, față de alte țări din CEE

Reading Time: 2 minute

România se află în continuare în urma altor țări din regiune în ceea ce privește utilizarea Inteligenței Artificiale generative. Potrivit celui mai recent raport Global AI Diffusion, doar 18% dintre românii activi (vârsta 18 – 65 de ani) folosesc instrumente precum ChatGPT, Copilot etc. Cu acest procent, România ocupă locul 65 din cele 147 de țări analizate.

Avansul față de ediția precedentă a raportului este redus: rata de adopție a crescut de la 17,6% la 18%. Diferența față de țările din regiune este însă mult mai vizibilă. În Cehia, proporția adulților care folosesc AI generativă ajunge la 31,2%, în Polonia la 32,3%, iar în Ungaria la 33,3%.

Decalajul nu poate fi explicat prin lipsa competențelor sau a resurselor financiare, consideră Gabriela Popescu, Manager General Microsoft pentru România, Moldova și CIS. În cadrul unei întâlniri cu presa, aceasta a atras atenția asupra modului în care sunt puse în practică proiectele de digitalizare.

„Diferența pe care o vedem față de celelalte țări nu vine din talent și nici din lipsa banilor (…) Avem o problemă de execuție. Este nevoie de o strategie de digitalizare clară și de o execuție bine structurată, coordonată de o instituție sau un responsabil împuternicit la nivel național.”

Două viteze ale digitalizării

Diferențele de ritm sunt vizibile și între mediul privat și administrația publică. Companiile au accelerat investițiile în digitalizare și AI, în primul rând pentru a rămâne competitive și pentru a-și crește agilitatea într-o piață în schimbare rapidă.

În administrația publică, ritmul este mai lent. Deși necesitatea digitalizării este deja recunoscută, procesul de luare a deciziilor și implementarea proiectelor nu au aceeași viteză ca în alte țări din regiune.

În opinia conducerii Microsoft România, următorul pas nu ține doar de existența resurselor financiare sau a competențelor, ci de capacitatea de a le transforma în proiecte concrete. Pentru accelerarea digitalizării ar fi necesare o viziune unitară, o strategie clară și un mecanism instituțional care să coordoneze și să urmărească implementarea la nivel național.