SONDAJ IRES: 68% dintre români spun că, personal, au avut un an bun sau foarte bun

SONDAJ IRES: 68% dintre români spun că, personal, au avut un an bun sau foarte bun

Reading Time: 3 minute

Românii au trecut în 2025 printr-un paradox: deși 68% dintre români spun că, personal, au avut un an bun sau foarte bun, 63% cred că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România. Creșterea stresului, presiunile economice și lipsa de încredere în modul în care sunt luate și explicate deciziile publice conturează un climat social dominat de adaptare forțată și scepticism.

Potrivit sondajului IRES, situația financiară s-a înrăutățit față de 2024 pentru 42% dintre românii participanți la cercetare, în timp ce doar 21% spun că situația lor financiară s-a îmbunătățit.

Peste jumătate dintre români (51%) spun că 2025 a fost mai rău decât 2024 din perspectiva nivelului de stres perceput.

Peste jumătate (52%) dintre români spun că au trecut prin momente de tristețe în 2025, 62% au avut cel puțin un motiv de mare bucurie în acest an, în schimb pentru doar o treime 2025 a adus realizări sau succese notabile în plan personal sau profesional.

73% dintre intervievați declară că situația economică le-a afectat echilibrul emoțional într-o mare sau foarte mare măsură, fiind cel mai puternic factor de stres identificat în sondaj.

72% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 25% consideră că direcția este una bună.

63% spun că anul 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România, chiar dacă evaluarea anului personal este semnificativ mai bună.

61% dintre respondenți consideră că anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a fost o decizie greșită, iar majoritatea dintre cei intervievați spun că decizia nu a fost suficient de transparentă.

Peste 60% dintre participanții la sondaj cred că reformele guvernamentale nu sunt echitabile și că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele, impactul asupra nivelului de trai fiind perceput predominant ca negativ.

Peste jumătate (53%) dintre participanții la sondaj declară că au resimțit în mod negativ efectelele reformelor asupra nivelului de trai al lor și/sau al familiei lor.

Încrederea românilor în profesiile asociate cu protecția și serviciile publice directe (pompier, medic, profesor, asistent medical) este, în continuare, la cote ridicate, în timp ce politicienii sunt pe ultimul loc, continuându-și scăderea continuă din ultimii ani.

„Datele sondajului conturează imaginea unui an dificil pentru societatea românească, marcat de insecuritate economică, polarizare politică  și socială și scăderea încrederii în instituții. Deși mulți români reușesc să își gestioneze viața personală și familială, percepția asupra direcției generale a țării este profund negativă.

Economia rămâne principala sursă de stres a românilor, iar politicile publice sunt evaluate critic nu doar pentru efectele lor, ci mai ales pentru lipsa de transparență, echitate și comunicare. În acest context, diferența dintre cum ne descurcăm fiecare și cum merge România devine una dintre cele mai relevante concluzii ale anului 2025”, observă autorii sondajului IRES.

Direcția României

România merge într-o direcție greșită – asta cred cei mai mulți participanți la studiu.

Doar un sfert dintre români sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. Tinerii 18–35 ani, persoanele cu studii superioare ori cei care locuiesc în mediul urban sunt relativ mai puțin negativi, în timp ce mai critici sunt respondenții de peste 51 de ani, cei care locuiesc în mediul rural și cei cu educație scăzută (cel mult opt clase). Aproape două treimi (63%) dintre respondenți consideră că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România, în contrast puternic cu evaluarea mai favorabilă a anului la nivel personal.  

Comparativ cu anul 2024, majoritatea românilor consideră că, în 2025: economia s-a înrăutățit (71%); calitatea guvernării și a vieții politice s-a degradat (64%); nivelul corupției a crescut (63%); Capitolul relațiile internaționale ale României este evaluat ceva mai pozitiv decât restul (16% dintre cei chestionați cred că 2025 a fost mai bun decât 2024 la acest capitol pentru România, iar 33% cred că a fost la fel).   Persoanele cu vârste între 51–65 ani și peste 65 de ani, cele cu educație scăzută și care locuiesc în rural tind să evalueze, în proporții mai ridicate, în termeni negativi anul 2025 pentru România.

În 2025 se accentuează criza structurală de încredere a românilor în clasa politică: politicienii rămân pe ultimul loc în topul încrederii românilor în profesii, în scădere continuă în ultimii ani (10% în 2023 și 2024, 8% în 2025).

De un nivel ridicat de încredere se bucură profesiile asociate cu protecția și serviciile publice directe (pompierii, medicii, profesorii, asistenții medicali, chiar și ofițerii de armată), în timp ce avocații, jurnaliștii, judecătorii și politicienii sunt pe ultimele locuri. Totuși, față de ediția 2024 a studiului similar, scăderi ale cotei de încredere înregistrează și specialiștii în IT (-6%), în timp ce cele mai mari creșteri sunt în cazul profesorilor (+15%), medicilor și ofițerilor de armată (+11%), polițiștilor (+8%) sau jurnaliștilor (+7%).

Sondajul a fost realizat în perioada 4-17 decembrie, pe un eșantion de 1.012 respondenți, 18+, prin prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Studiul face parte din programul de responsabilitate socială dezvoltat de IRES și este autofinanțat.