Țară, țară, vin expați!

Ani la rând s-a discutat despre românii talentați care pleacă din țară și fac performanță în afara granițelor. Dar sunt și români care se întorc după o perioadă petrecută în străinătate cu dorința de a folosi în România experiența dobândită acolo. Businessurile din România au nevoie de românii cu experiență în străinătate pentru a se dezvolta.

Experiența nemțească

Dan Lăzărescu, Senior Manager al diviziei de hardware și mecanică din cadrul Centrului de Inginerie Bosch din Cluj-Napoca, spune că, odată întors în țară, a avut o senzație de prospețime. După 15 ani petrecuți în Germania, crede că societatea românească a trecut prin modificări profunde și spune că schimbarea este mai evidentă din exterior decât din interior. „M-am întors în țară cu convingerea că talentul inginerilor din România, combinat cu modelul Bosch pentru cercetare și dezvoltare, poate aduce o contribuție importantă în dezvoltarea tehnologiilor viitoare“, spune Lăzărescu și adaugă că a remarcat optimismul și dinamismul noii generații, care îl fac să fie încrezător în viitor.

dan lazarescu

Dan Lăzărescu, Senior Manager al diviziei de hardware și mecanică din cadrul Centrului de Inginerie Bosch din Cluj-Napoca

Vrea să aplice în țară stilul de management învățat în Germania, care pleacă de la principiul că oamenii sunt în centrul organizației. „Rolul liderului este de a defini viziunea și de a-i inspira și motiva pe angajați să contribuie la realizarea ei“, arată Lăzărescu, adăugând că în gestio­narea proiectelor mari, care necesită un nivel ridicat de predictibilitate a rezultatelor, cultura organizațională joacă un rol esențial. Spune că managementul complexității prin structură, procese și proceduri trebuie combinat cu tehnicile de stimulare și valorificare a creativității. „Nu în ultimul rând, eu cred că stilul de management trebuie adaptat situației și particularităților culturale, în felul acesta fiind posibilă valorificarea talentului local“, subliniază Lăzărescu.

Mărturisește că din punct de vedere profesional a urmărit întotdeauna cu interes extinderea operațiunilor Bosch din România, în speranța că, la un moment dat, aria de activitate va cuprinde și activități de cercetare și dezvoltare. Acest lucru s-a concretizat în anul 2014, odată cu înființarea centrului R&D din orașul său natal. „Am fost atras de la bun început de acest proiect și mă bucur că am avut șansa să mă alătur echipei Bosch România la finele anului trecut“, recunoaște Lăzărescu și adaugă că apro­pierea de familie a avut la rândul ei un rol important în decizia de a se întoarce în țară. Nu a întâmpinat probleme deosebite de adaptare, pentru că este conștient de diferențele dintre Romania și Germania, iar România a fost întotdeauna „acasă“. Spune însă că mentalitatea conform căreia în România nu se poate schimba nimic rămâne încă o provocare. Același lucru îl simte și în ceea ce privește „tendința unora de a asuma obiective nerealiste și dorința de a realiza foarte multe într-un timp foarte scurt“.

„Mentalitatea anumitor oameni, care sunt încă prizonierii unor principii fataliste conform cărora în România nu se poate schimba nimic, rămâne încă o provocare.“

Formarea și dezvoltarea profesională a lui Dan Lăzărescu au debutat în cadrul companiei germane Bosch, în cel mai mare centru de cercetare și dezvoltare, situat în apropiere de Stuttgart. Era anul 2001 când a început ca inginer de integrare software în divizia de dezvoltare pentru unitățile electronice de management al motorului. Anterior participase la un stadiu de practică de șase luni în departamentul de dezvoltare hardware al unei companii de mărime medie din bazinul Ruhr. Inginerii pe care i-a întâlnit acolo vorbeau la superlativ despre compania Bosch, așa că, beneficiind și de înlesnirile în obținerea permisului de muncă introduse de guvernul federal, s-a hotărât să aplice pentru o poziție permanentă. A ocupat apoi, pe rând poziții de Software Integrator, Software Project Manager și Software Teamleader. Când a decis să se întoarcă în România ocupa funcția de Senior Manager al unei echipe internaționale de dezvoltare hardware, responsabilă pentru proiectele a patru mari producători de automobile. De-a lungul a patru ani, echipa pe care a condus-o a contribuit la lansarea cu succes a mai multor modele bazate pe tehnologii Bosch avansate.

Radu Bălăceanu

Radu Bălăceanu, Country Manager foodpanda România

De la brokeraj la food

Crede că școala românească de management l-a ajutat foarte mult în Rusia, iar cea rusă l-a ajutat foarte mult în România. „Cele două abordări de ma­nagement sunt foarte asemănătoare, diferența fiind doar de atitudine și de vocabular. În Rusia poți fi mult mai agresiv, iar ca manager trebuie să ai o strategie mai agresivă și să deții controlul mult mai mult decât în România ca să poți prospera în business“, spune Radu Bălăceanu, acum Country Ma­nager la foodpanda România. Sunt lucruri pe care le-a învățat la Sankt Petersburg, unde a pus bazele uneia dintre cele mai importante companii locale de brokeraj. A fost general manager al companiei de brokeraj mai bine de trei ani și doar în primii doi a reușit, printre altele, să atragă peste 2.000 de clienți noi și să crească numărul angajaților de la 1 la 60, dintre care 50 de specialiști în vânzări. „Cea mai mare provocare pe care am avut-o acolo a fost să înțeleg mentalitatea rușilor și să adaptez tehnicile de training și coaching ca să pot răspunde cât mai bine nevoilor lor“, își amintește Radu Bălăceanu. A avut însă de partea sa avantajul de a fi făcut studiile în Federația Rusă.

După anii petrecuți la Moscova și Sankt Petersburg pentru finalizarea studiilor și acumularea de experiență relevantă, a acceptat oferta foodpanda România. „Oportunitatea de a conduce operațiunile liderului local de food ordering a fost argumentul principal pentru revenirea mea în țară“, spune Bălăceanu. În plus, dorul de casă, de părinți și de prieteni, și dorința de a schimba sfera de activitate au cântărit mult în această decizie. Mărturisește, totodată, că s-a acomodat greu cu clima, pentru că în Sankt Petersburg iarna are opt luni, iar în ultimele două luni ale anului vedea lumina soarelui doar două ore pe zi. Consideră însă că aceste minusuri s-au dovedit a fi mari be­neficii, fiindcă a fost pus într-o situație de total disconfort, care l-a determinat să își depășească limitele și să obțină cele mai bune rezultate pe plan profesional. „Am revenit cu bucurie în România, iar singurele provocări au fost cele pe plan profesional, respectiv creșterea și menținerea platformei pe poziția de lider al pieței locale de food ordering și extinderea la nivel național, cu cele mai bune și apreciate restaurante din România“, spune Bălăceanu.

Din august 2014, momentul venirii sale la conducerea foodpanda, platforma a crescut de la 200 de restaurante partenere la peste 500, plata online cu cardul a crescut de la o rată de utilizare de 8% în 2014 la 23% în 2016, comanda medie a depășit 15 euro, branduri importante, precum Chopstix, Dristor Doner sau Subway, au fost atrase pe platformă, iar unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale lui Radu Bălăceanu, serviciul propriu de livrare al platformei, a fost lansat și funcționează deja.

„Aș putea totuși da un sfat celor care se gândesc să se întoarcă în țară: indiferent de decizia lor, fie că este sau nu în favoarea revenirii în România, să nu regrete hotărârea luată.“

La 30 de ani, Radu Bălăceanu conduce, din poziția de Country Manager, cea mai mare platformă de comenzi online de mâncare din România – foodpanda.ro. A urmat, în intervalul 2005 – 2008, cursurile Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice București. În 2006 – 2007 a ajuns în Rusia, cu o bursă Erasmus, la Institutul de Limbă și Literatură Rusă „A.S. Pușkin“ din Moscova. Ulterior, în perioada 2008 – 2010, a urmat programul de masterat Studii de Cultură Rusă și Limba Rusă pentru Afaceri, organizat de catedra de filologie rusă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. În timpul acestor studii, el a ajuns, cu bursa Centrului Național pentru Burse și Studii în Străinătate pentru studierea limbii ruse, la Universitatea de Economie și Finanțe din Sankt Petersburg. După finalizarea studiilor, a rămas în Federația Rusă, unde, începând din iulie 2011, a pus pe picioare una dintre cele mai importante companii de brokeraj din Sankt Petersburg, ocupând funcția de General Manager mai bine de trei ani. În august 2014, el a revenit în România, preluând imediat condu­cerea foodpanda, prezentă astăzi în 13 orașe importante din țară, cu peste 500 de restaurante partenere listate pe platformă.

Alexandra Mirica DSC_6691

Alexandra Mirică, Recruitment Team Leader Veeam Software România. Foto: Vali Mirea

Dincolo de aparențe

La prima vedere pare fragilă, dar când afli câte a făcut până la 28 de ani realizezi că nu fragilitatea o caracterizează, ci tenacitatea cu care își atinge obiectivele. După patru ani în Irlanda, unde a lucrat pentru Microsoft, Allen Recruitment Consulting, LinkedIn și Dell, Alexandra Mirică s-a întors în România. A refuzat oferte de angajare de la Google, Amazon și Facebook, pentru că și-a dorit să pună în practică acasă ce a învățat în străinătate. A venit pe poziția de senior recruiter al furnizorului de software Veeam și, în doar cinci luni, a fost promovată recruitment team leader. Când și-a terminat studiile, i s-a oferit un post de asistent universitar la Facultatea de Psihologie și ar fi vrut să rămână în cercetare, dar salariul era în jur de 200 de euro, iar chiria peste 100 de euro. „Plecarea în Irlanda a fost o provocare. Am plecat cu 100 de euro în buzunar și am zis: «Trebuie să reușesc!». Sunt foarte orientată pe succes“, spune Alexandra Mirică, adăugând că experiența în psihoterapie a ajutat-o să se facă remarcată în recrutare.

Cel mai mult a avut de învățat în perioada în care a lucrat la LinkedIn și spune că în Irlanda, din punctul de vedere al recrutării, totul este foarte smart. În permanență se desfășoară proiecte care să conducă procesul de recrutare spre eficiență și succes – white boards, brainstorming, manageri foarte deschiși în a auzi sugestiile recruiterilor, multe activități de conectare cu echipa, de coeziune, de oferit ceva înapoi societății, grupuri de oameni din companie care voluntariază și susțin diferite cauze. Și exemplele pot continua. Din păcate, certificatul său de psihoterapeut nu a fost recunoscut complet de Colegiul Psihologilor din Irlanda și, după o vacanță de Crăciun în țară, și-a dat seama că îi este dor de acasă, de prietenii care în România te sună fără interes sau chiar fără vreun motiv, doar să vadă ce mai faci.

Când s-a întors în țară avea oferte de la Google, Amazon, Facebook. Cel mai greu de refuzat a fost Facebook, care venea cu un salariu de 70.000 de euro pe an. „Eram într-un moment în care nu m-au mai interesat banii. Eram atât de motivată să fiu fericită. Mi-am luat o săptămână liberă în care să mă gândesc ce vreau și am decis că vreau să fiu people manager și am văzut oportunitatea la Veeam. Am fost foarte sinceră și am spus că vin doar dacă am posibilitatea să mă dezvolt aici“, spune Alexandra Mirică. Adaugă că obiectivul Veeam Software este să ajungă la 250 de angajați până la sfârșitul anului, ținta intermediară de 200 de angajați în septembrie fiind atinsă de la sfârșitul lunii august. Precizează însă că, pe lângă recrutare, se ocupă și de strategii de motivare și păstrare a angajaților în companie.

„Plecarea în Irlanda a fost o provocare. Am plecat cu 100 de euro în buzunar și am zis: «Trebuie să reușesc!». Sunt foarte orientată pe succes.“

Alexandra Mirică este psiholog licențiat al Universității București, consilier și psihoterapeut practicant, specializat în consiliere experiențială individuală și de grup, dezvoltare personală, terapii creativ-expresive, certificată în terapie prin arte combinate (meloterapie, dramaterapie, dans-terapie și terapie prin masaj), formare în terapia experiențială a unificării. A făcut două facultăți în același timp – Psihologie și Litere -, iar apoi două mastere – Psihodiagnoză, Psihoterapie Experiențială Unificatoare (PEU) și Dezvoltare Personală, cu specializare în terapie Moreniană și terapia prin joc a copiilor abuzați sexual și un master în psihoterapia școlii inclusive, cu formare în asistarea copiilor și adolescenților cu risc suicidar și a copiilor cu personalități atipice de dezvoltare. În timpul studiilor a lucrat ca psiholog pentru copii și adolescenți la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia“. În perioada în care a locuit în Irlanda a început să picteze, deși nu mai ținuse o pensulă în mână din clasa a opta, are un magazin online unde își vinde picturile și urmează, la distanță, cursurile unei facultăți irlandeze de design interior. În 2013 a publicat o carte – „Dramaterapia: Amfiteatrul Eului Creativ“ și o pregătește pe a doua, care va apărea spre sfârșitul anului.