Un leu paraleu

<p> <strong>In lupta sa permanenta cu euro, moneda nationala are nevoie mai mult ca  oricand de aliatul sau principal: cresterea economica. Cum aceasta pare sa se afle intr-un punct de stagnare, asteptarea nu face altceva decat sa puna presiune pe moneda nationala.</strong></p> <p>  </p> <p> <strong>D</strong>e la inceputul acestui an, leul trece printr-o evolutie foarte buna, apreciindu-se in raport cu moneda unica europeana. Cursul de schimb s-a situat constant sub nivelul de 4,4 lei/euro. Motivele pentru care moneda nationala a reusit o asemenea evolutie sunt multiple: in primul rand, leul a reactionat la stabilitatea politica si la instalarea foarte rapida a noului guvern.</p> <p>  </p> <p> Chiar daca economia ar trebui sa nu mai fie atat de influentata de mediul politic, acest lucru este dificil de realizat in Romania. Din acest motiv, vedem reactii imediate ale leului la deciziile luate de oficialii romani, care sunt un semnal puternic pentru economie. Un alt motiv pentru care leul s-a apreciat este votarea rapida a bugetului de stat pentru 2013, fara sa asistam la o tergiversare a discutiilor pe seama lui. Si, evident, motivul principal pentru care leul a devenit o moneda atat de dorita la inceputul acestui an: deciziile succesive ale bancilor de investitii Barclays si JP Morgan de a include obligatiunile romanesti in lei in indicii lor privind pietele emergente.</p> <p>  </p> <p> Aceste anunturi au sustinut din plin cererea pentru lei, de unde si cresterea monedei noastre in fata euro. Doar ca increderea anuntata de bancile de investitii nu este de ajuns pentru a sustine leul pe intreg anul. Este nevoie, de fapt, de o continuare a masurilor de reforma si de performanta economica ca sa asistam cu adevarat la un curs pozitiv leu-euro, care sa fie alimentat de reusitele economiei romanesti. Si aici revenim la cum este influentat leul de alte cauze. O explicatie vine de la Eugen Sinca, analist-sef al BCR, care spune ca modelul bancii de curs de schimb Behavioral Equilibrium Exchange Rate (BEER) arata ca variabilele cu cea mai mare influenta asupra cursului de echilibru sunt CDS-ul (Credit Default Swap – prima de risc pentru asigurarea unei investitii in titlurile unei tari sau ale unei companii), investitiile straine directe si gradul de deschidere al economiei masurat ca si (exporturi+importuri)/PIB. Trebuie sa vedem pe baza acestor variabile care sunt sansele ca economia romaneasca sa reuseasca performante solide si stabile, care sa duca leul pe o traiectorie ascendenta.</p> <p>  </p> <p> <strong>VARIABILELE INTARIRII</strong></p> <p> Ceea ce intareste sau slabeste leul este capacitatea lui de a reflecta puterea economiei pe baza factorilor amintiti anterior. Unul dintre acestia este referinta CDS (Credit Default Swap), care reprezinta prima pentru asigurarea impotriva riscului de  neplata a obligatiunilor romanesti. Cu alte cuvinte, factorul care indica puterea statului roman de a-si plati datoriile atunci cand emite titlurile de stat. Cu cat acest indicator este mai mic, cu atat increderea investitorilor este mai mare, si in acelasi timp, dobanzile platite pentru obligatiuni sunt mai mici. CDS-ul Romaniei la inceputul acestui an a scazut sub 200 de puncte de baza pentru prima data din martie 2010 si randamentele obligatiunilor de stat la 5 ani s-au redus cu 80 de puncte de baza in mai putin de o luna. Este un semnal de stabilitate si de incredere pe care investitorii o acorda tarii noastre, in speranta unui mediu politic stabil, ale carui decizii sunt bazate pe realitatile pietii si pe dorinta de a creste economia.</p> <p>  </p> <p> In acelasi timp, este nevoie de CDS redus pentru ca avem nevoie de finantare in acest an, iar dobanzile pe care le platim trebuie sa fie cat mai mici. Necesarul brut de finantare al Ministerului de Finante din 2013 este estimat la 70 de miliarde de lei (11,3% din PIB), aproape neschimbat fata de 2012, pentru a acoperi datoria publica ajunsa la scadenta si care trebuie refinantata. Maturitatea reziduala medie a datoriei guvernamentale emisa pe plan local este de numai 1,7 ani si asta duce la o incarcare a calendarului refinantarilor in urmatorii 1-2 ani. 47,5% din datoria emisa pe piata interna are o maturitate de sub 1 an, in timp ce numai 3,4% are o maturitate de peste 5 ani. Cresterea volumului obligatiunilor emise cu scadente de peste 5 ani trebuie sa fie o prioritate pentru administratorii datoriei publice in 2013.</p> <p>  </p> <p> O lichiditate mai buna pe scadentele lungi ale curbei randamentelor ar putea sprijini in anii urmatori o  depozitionare a creditarii neguvernamentale de pe componenta de valuta pe cea de lei, deoarece ar oferi informatii despre nivelul dobanzilor la lei pe termene lungi. Totodata, emisiunile de euroobligat iuni sunt necesare si in 2013, pentru contrabalansarea iesirilor de valuta din rezerva valutara asociate platilor catre FMI.</p> <p>  </p> <p> Aprecierea economistilor este ca, in acest an, economia romaneasca va trece printr-un proces gradual de revenire, ajutata de factori locali si internationali care arata mai promitator in comparatie cu anul trecut. Resursele publice suplimentare furnizate economiei de catre guvern, o recolta agricola normala dupa seceta severa din 2012 si o redresare minora a cererii externe vor sustine o crestere economica de 1,1%. Estimarea BCR legata de o crestere de 1,1% ar putea parea optimista acum. Cifrele anuntate de Institutul de Statistica pentru anul 2012 au aratat o realitate care a depasit negativ asteptarile tuturor: Produsul Intern Brut a crescut cu 0,2% comparativ cu 2011, adica am trecut razant pe langa o noua recesiune.</p> <p>  </p> <p> Prin urmare, o crestere cu 1% in acest an pare foarte optimista. In acelasi timp, investitiile straine directe (ISD) au totalizat anul trecut cel mai scazut nivel din ultimii ani, 1,61 miliarde de euro (spre comparatie, in 2011 au fost de 1,81 miliarde de euro), ceea ce a afectat capacitatea leului de a musca din dominatia euro. Pe de alta parte, este de inteles ca anul trecut ISD au fost scazute, avand in vedere mediul politic extrem de agitat in 2012, ceea ce a incetinit in a doua parte a anului fluxurile directe de bani catre Romania.</p> <p>  </p> <p> Odata cu incheierea alegerilor si restabilirea calmului, investitorii au reinceput sa se uite spre Romania, insa sunt moderati cu privire la potentialul tarii noastre. Pentru a atrage in continuare investitori care pot schimba atat cursul leu-euro, cat si economia, prin crearea de locuri noi de munca si injectii de capital, este nevoie acuta de continuarea reformelor structurale ireversibile si de o politica fiscala care sa fie predictibila, stabila si fara miscari bruste sau decizii irationale.</p> <p>  </p> <p> <strong>PIB-UL, DE LA IDEAL LA REAL</strong></p> <p> Estimarile privind cresterea PIB sunt de 1,1% in 2013. Implementarea incipienta a unor masuri dure de austeritate in 2010 a pus finantele publice ale Romaniei pe o cale mai sustenabila si a creat spatiu fiscal pentru majorari ulterioare de salarii si pensii. Salariile din sectorul public au fost majorate cu 8% in iulie 2012 si cu 7,4% in decembrie 2012, in timp ce pensiile au crescut cu 4% din luna ianuarie a acestui an. Mai mult, guvernul va continua platile restante catre salariati din sectorul bugetar (estimate la 640 milioane lei in 2013), dupa decizii definitive ale judecatorilor in anul 2011.</p> <p>  </p> <p> Indicatorul de incredere a consumatorilor s-a imbunatatit in decembrie pentru a treia luna la rand si a pus bazele unor cresteri ale volumelor de activitate din comertul retail si din serviciile pentru populatie in prima parte a lui 2013. In opinia Consiliului Fiscal, prin vocea presedintelui Ionut Dumitru, bugetul general consolidat si implicit proiectia bugetara pe termen mediu (care arata cum vede guvernul anul prin prisma cheltuielilor si a veniturilor) sunt fundamentate pe un scenariu de evolutie  macroeconomica semnificativ mai nefavorabil comparativ cu cel luat in calcul in elaborarea Strategiei fiscal-bugetare 2013-2015 in forma adoptata de guvern in iunie 2012.</p> <p>  </p> <p> Conform proiectiilor macroeconomice actualizate, cresterea economica in 2013 este evaluata a fi doar de 1,5% in termeni reali, comparativ cu o prognoza de crestere de 3,1% utilizata in elaborarea strategiei. Nivelul PIB nominal pentru acest an este substantial revizuit in jos ca urmare a revizuirii statistice aferente PIB nominal in 2011 (-21,9 miliarde lei), cat si avansului economic sub asteptari pe parcursul anului 2012.</p> <p>  </p> <p> Proiectiile actualizate de crestere economica se situeaza sub ritmurile de crestere aferente PIB potential atat in 2012, cat si in 2013 (evaluate de cea mai recenta prognoza a Comisiei Europene la 2,1%, respectiv 2,4%), ceea ce implica o largire a deficitului de cerere din economie si implicit o inrautatire a componentei ciclice a balantei bugetare. Acest lucru inseamna ca reducerea deficitului la 2,3% din PIB la finalul lui 2012 a implicat un efort de ajustare structurala superior celui avut in vedere initial. In acelasi timp, mentinerea nivelului propus de ajustare structurala din 2013, in conformitate cu angajamentul de indeplinire a obiectivului pe termen mediu al unui deficit structural de 1% din PIB in 2014, se va concretiza intr-un nivel mai ridicat al deficitului efectiv.</p> <p>  </p> <p> <strong>INCOTRO MERGE CURSUL?</strong></p> <p> Problema principala este ca exista in continuare incertitudini majore legate de dinamica economica din zona euro. Insa performanta buna de pana acum a Romaniei in ceea ce priveste ajustarea dezechilibrului bugetar si nivelul relativ redus al datoriei publice in comparatie cu tarile din zona euro si din Europa Centrala si de Est este de asteptat sa aiba un efect favorabil asupra perceptiei investitorilor.</p> <p>  </p> <p> Aceasta poate fi intarita de  continuarea reformelor structurale si de o asteptata iesire din procedura de deficit excesiv pe parcursul anului trecut. In aceste conditii, beneficiile economice si sociale ale unei cresteri economice puternice sunt  numeroase – convergenta reala a economiei romanesti spre standardele zonei euro, cresterea economisirii interne si reducerea dependentei investitiilor de fluxurile externe de capital, majorarea volumului resurselor publice disponibile pentru cheltuieli de capital sau sociale.</p> <p>  </p> <p> Dupa o reducere in anii 2009 – 2010, rata interna de investitii a inceput sa creasca la inceputul lui 2011, iar acum este aproape de nivelurile anterioare recesiunii economice, la 29% din PIB. Impulsionarea ratei interne de investitii semnificativ peste 30% nu este un scenariu plauzibil intr-un mediu in care bancile trebuie sa faca fata unor reglementari tot mai dure, iar Romania pierde in mod sigur fonduri structurale si de coeziune aferente perioadei 2007 – 2013. Acesta este inca un motiv care explica necesitatea concentrarii cresterii economice viitoare in jurul productivitatii totale a factorilor detaliati anterior. In aceste conditii, evolutia leului pentru acest an se va deplasa in zona 4,38 – 4,40.</p> <p>  </p> <p> Florin Sinca estimeaza un curs de schimb de 4,35 de lei pentru un euro in martie si de 4,40 in decembrie 2013. „Si consideram ca valul abrupt de optimism de pe pietele financiare se va diminua treptat. BNR si Ministerul de Finante trebuie sa faca plati totale de 5,2 miliarde euro catre FMI in 2013, in timp ce Ministerul de Finante trebuie sa plateasca 1,8 miliarde euro investitorilor privati pe fondul ajungerii la scadenta a unor obligatiuni in euro emise pe piata locala.</p> <p>  </p> <p> Toate acestea ar putea limita aprecierea leului.“ BNR va continua politica sa de flotare controlata a cursului de schimb si nu va permite o apreciere a leului sub 4,3 din cauza riscurilor implicate de o astfel de miscare brusca. „In 2013 ne asteptam la cotatii ale CDS-ului sub 250 de puncte de baza in cea mai mare a timpului, la investitii straine directe in crestere marginala la 1,9 miliarde euro si la o rata medie a inflatiei mai mare decat in 2012“, apreciaza Eugen Sinca. In aceste conditii, cursul de schimb de echilibru este estimat la 4,4 in 2013 fata de 4,3 in 2012.</p> <p>  </p>