Analize Opinii

Urkhan Seyidov: Codul-sursă al politicilor publice eficiente

ian. 21, 2021 3 min

Urkhan Seyidov: Codul-sursă al politicilor publice eficiente

Reading Time: 3 minute

Ne-am bazat doar pe gânditori și pe cei care elaborează politici publice pentru a rezolva problemele structurale ale societății. Dar avem la dispoziție tehnologii care deja au dovedit în mediul privat că pot crește eficiența și precizia luării deciziilor.

Text de Urkhan Seyidov

Pandemia de COVID-19 a provocat a doua criză economică globală în doar 12 ani. Doar că, spre ­deosebire de prăbușirea economică din 2008, care a scos la iveală problemele structurale foarte grave ale sistemului financiar, actuala criză a relevat slăbiciunile ­guvernelor, care nu au reușit să aibă o reacție rapidă și eficientă la criza de sănătate publică și la consecințele economice ale acesteia. Unul dintre principalele obstacole este folosirea insuficientă a big data și a tehnolo­giilor pe care le avem la dispoziție și care ar putea ­accelera și optimiza politicile publice.

Ca urmare a reacțiilor inadecvate la pandemie, guverne din toată lumea pierd încrederea și sprijinul cetățenilor, iar acest lucru poate exacerba tensiunile socio-economice existente. Pe de o parte, măsurile de carantinare afectează negativ direct economia. Pe de altă parte, relaxarea prematură a restricțiilor duce la o nouă creștere a cazurilor de COVID-19. Câtă vreme pandemia persistă, ambele scenarii nu fac decât să alimenteze nemulțumirea populară. Până la urmă, oricât de corectă ar putea părea o decizie, o greșeală poate distruge viața cuiva sau chiar să-i pună capăt cu totul.

Dar oare cum ar fi dacă guvernele ar folosi tehnologii existente pentru a reduce semnificativ marja de eroare, sporind în același timp viteza, acuratețea și, cel mai important, transparența procesului de luare a deciziilor?

Tehnologia este deja folosită în această direcție, doar că nu în sectorul public. În toată lumea, companiile de tehnologie depun permanent eforturi pentru a găsi noi soluții de a-și optimiza procesele interne și de a-și îmbunătăți performanțele. Dar metodele de ma­nagement și structurile organizaționale ale instituțiilor de stat sunt în urmă în acest domeniu și sunt rareori suficient de flexibile pentru a putea adopta aceste noi metode de creștere a eficienței. Miza este, însă, uriașă: dincolo de luarea unor decizii mai bune, folosirea tehnologiilor disponibile în administrația publică ar putea și să contribuie la creșterea încrederii cetățenilor în guverne.

Abordarea unor probleme punctuale prin aceste metode poate spori șansele de a trece cu bine peste crizele globale. De exemplu, colaborarea cercetătorilor de la Salesforce și Universitatea Harvard a permis crearea AI Economist, o soluție de inteligență artificială care folosește machine learning pentru a elabora modele economice, permițând autorităților să dezvolte și să testeze ipoteze într-un mediu simulat.

Obținerea unor rezultate optime ar avea nevoie de o digitalizare totală și de codificarea legislației în format informatic accesibil pentru ca inteligența artificială să sporească viteza luării deciziilor în administrația publică. O astfel de soluție ar livra și structura datele astfel încât computerele să o poată procesa fără sau cu cât mai puțină intervenție umană. Deja în Noua Zeelandă se lucrează deja pentru așa ceva. Iar în Franța, serviciul Mes Aides, bazat pe reglementările fiscale informatizate, poate estima în mai puțin de șapte minute dacă un cetățean poate beneficia de una din 30 de scutiri de impozite existente.

Tehnologia actuală permite și crearea unui “geamăn digital” virtual, o replică a orașului sau a țării (și, la modul ideal, a întregii planete) pentru a putea crește viteza de a lua decizii fără erori pe baza datelor pri­mite în timp real. Acest model este folosit pe scară largă de către corporații și este adoptat de tot mai multe orașe care doresc să îmbunătățească calitatea vieții urbane. Sinagpore, de exemplu, a investit recent peste 70 de milioane de dolari în crearea unui mo­del tridimensional al orașului pe care autoritățile să poată realiza simulări și teste ale proiectelor pe scară largă. Un astfel de sistem presupune că orice decizie, inclusiv cele legate de pandemie, pooate fi testată în mediul digital înainte de a fi aplicată în viața reală, reducând semnificativ marja de eroare.

Lupta de astăzi a întregii lumi cu un nou inamic invizibil a scos la iveală vulnerabilitatea și problemele socio-economice care aveau nevoie de multă vreme de o soluție. Abia am pornit pe lungul drum către a obține o sinergie între guverne și inteligența artificială. Limitările și posibilitățile acestei abordări vor fi relevate pe parcurs, dar actuala situație face esențială continuarea în această direcție.

Până acum, umanitatea s-a bazat doar pe gânditori și pe cei care elaborează politici publice pentru a rezolva problemele structurale ale societății. Dar în lumea actuală, tehnologia reprezintă un instrument de neprețuit care ne poate ajuta în această direcție. Guvernele naționale au în fața cetățenilor proprii datoria de a adopta soluții care au dovedit că pot crește eficiența și precizia luării deciziilor. În timpul unei crize atât de grave cum este pandemia de COVID-19 și având în vedere crize similare care sigur vor urma în anii care vin, cetățenii trebuie să ceară aceste lucru.

Urkhan Seyidov este senior fellow la Centrul pentru Psihologie Politică din Azerbaidjan și autorul cărților “Innovation – Implementation Guidelines” și “Soft Power and Public Diplomacy of Azerbaijan in the Digital Age”.

© Project Syndicate

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 349 (15 decembrie 2020 – 20 ianurie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: