Viitorul muncii în era AI. Cum va arăta noua economie

Viitorul muncii în era AI. Cum va arăta noua economie

Reading Time: 6 minute

Peste 700 de specialiști din guverne, mediul de afaceri, mediul academic și societatea civilă din 45 de țări s-au reunit în Riga, la forumul european Viitorul Muncii în Era AI. Printre speakeri s-au numărat Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei, Evika Siliņa, prim-ministra Letoniei și Kristina Kallas, ministra Educației și Cercetării din Estonia. România a fost reprezentată de Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire în cadrul Comisiei Europene, Paul Apostol, fondator Digital Nation, și David Timiș, lider de opinie în AI și parte din echipa de organizare.

Printre subiectele de discuție s-au numărat: viitorul locurilor de muncă în noua economie, reinventarea învățământului superior pentru o economie bazată pe AI și asigurarea unei tranziții echitabile și accesibile către AI.

Conferința a fost organizată de ERDA, o companie de consultanță specializată în viitorul muncii, Institutul Viitorul Muncii din Riga și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din Riga, cu susținerea Google.

Președintele Letoniei a deschis conferința printr-o invitație adresată participanților de a-și imagina potențialul celor 450 de milioane de cetățeni europeni, în contextul în care inteligența artificială ar deveni o superputere, utilizată responsabil și eficient.

„Trebuie să sporim sentimentul de urgență în ceea ce privește inovarea. Viitorul muncii nu va fi determinat doar de tehnologie. Alegerile pe care le facem în domeniul politicilor, al educației și al industriei sunt la fel de importante. Cu toții recunoaștem că trebuie să acționăm imediat, nu într-o stare de panică, ci construind o viziune clară acum. Letonia a înființat un Centru național de IA cu trei obiective principale: transformarea educației în pentru era inteligenței artificiale, sprijinirea mediului de afaceri prin ansambluri de reglementări și consolidarea rezilienței societății împotriva utilizării abuzive a IA, care poate amenința atât democrația, cât și securitatea națională”, a declarat Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei.

Președintele Letoniei a subliniat că principala provocare este de a învăța modul în care inteligența artificială poate fi utilizată pentru a completa și dezvolta abilitățile umane, nu pentru a le înlocui. Acesta a evidențiat faptul că avantajul va fi al celor care vor ști să îmbine tehnologia cu curiozitatea, imaginația și spiritul critic. Totodată, a accentuat importanța accesului echitabil la aceste oportunități pentru toți cetățenii, indiferent de venit, vârstă sau nivel de competențe.

Evika Siliņa, prim-ministra Letoniei, a declarat că inteligența artificială are deja un impact semnificativ asupra economiei, serviciilor publice, securității și competitivității. Aceasta a subliniat că, deși algoritmii pot să sprijine procesele decizionale, ei nu pot să determine ce este echitabil și etic și nu pot defini tipul de societate pe care dorim să o construim. Potrivit prim-ministrei, această responsabilitate rămâne în sarcina oamenilor și este ancorată în valorile democratice și în modul în care acestea sunt puse în practică.

„În calitate de factori de decizie, trebuie să ne gândim cu atenție la modul în care societățile se adaptează la provocări. Unele locuri de muncă se vor transforma, unele sarcini vor dispărea, dar vor apărea și multe oportunități noi. Responsabilitatea noastră este de a ajuta oamenii să treacă de la vechile locuri de muncă la altele noi prin educație, învățare pe tot parcursul vieții și recalificare. De aceea, competențele viitorului nu sunt doar tehnice, ci includ gândirea critică, raționamentul etic, creativitatea și capacitatea de a lucra cu alții în această, să-i zicem, junglă a tehnologiei”, a declarat Evika Siliņa, prim-ministra Letoniei.

Annette Kroeber-Riel, Vicepreședinta pentru Afaceri Guvernamentale și Politici Publice în Europa la Google, a subliniat că adoptarea AI în Uniunea Europeană rămâne inegală. Potrivit acesteia, 55% dintre marile companii folosesc deja AI, în timp ce doar 17% dintre IMM-uri au adoptat această tehnologie, deși acestea din urmă reprezintă coloana vertebrală a economiei europene. Annette Kroeber-Riel a evidențiat că tocmai organizațiile care ar putea beneficia cel mai mult de AI sunt cele care o folosesc cel mai puțin și a făcut apel la consolidarea cooperării pentru investiții în capitalul uman, astfel încât fiecare companie, indiferent de dimensiune, sector sau regiune, să poată integra AI și să se dezvolte mai inteligent și mai rapid.

„AI nu este doar o nouă tehnologie. Când vine vorba de viitorul muncii, AI este tehnologia definitorie. Ea ne oferă ocazia de a ne reimagina economiile și viața de zi cu zi. Adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale ar putea contribui cu 8% la PIB-ul anual al Europei în aproximativ un deceniu de acum înainte, adică 1,2 trilioane de euro. Imaginați-vă ce am putea realiza. Dar nu este vorba doar de bani. Europa se află, după cum știm, într-un moment de cotitură al istoriei sale. Războiul în curs din Ucraina și tensiunile transatlantice impun ca Europa să-și promoveze propria suveranitate mai mult ca oricând. Dincolo de creșterea economică, este vorba de securitatea națională și reziliența regională”, a declarat Annette Kroeber-Riel, Vicepreședintă pentru Afaceri Guvernamentale și Politici Publice în Europa la Google.

Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire în cadrul Comisiei Europene, a subliniat, într-o intervenție video, importanța responsabilității de a ne asigura că niciun lucrător nu este lăsat în urmă în tranziția care are loc pe piața muncii în era AI.

„Avem nevoie de căi mai solide și mai rapide de tranziție de la un loc de muncă la altul, de o orientare profesională mai bună, de servicii publice de ocuparea forței de muncă moderne și de un sprijin adecvat pentru recalificare. Protecția înseamnă și echitate la locul de muncă. Algoritmii sunt folosiți din ce în ce mai des pentru a atribui sarcini, pentru a evalua performanța sau pentru a influența deciziile de angajare. În prezent, Europa dispune deja de un cadru juridic solid, dar trebuie să vedem dacă mai există lipsuri și dacă sunt necesare măsuri suplimentare”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire în cadrul Comisiei Europene.

Saadia Zahidi, Directoare generală și membră a Consiliului de administrație a Forumului Economic Mondial, a vorbit despre construirea unor sisteme care să le permită oamenilor să învețe, să se recalifice și să-și îmbunătățească competențele rapid, asigurând o înțelegere profundă a inteligenței artificiale.

„Un lucru pe care l-am constatat în Raportul privind riscurile globale, și acesta este al doilea an consecutiv: cel mai interconectat risc global este, într-adevăr, legat de tehnologie, dar și de geoeconomie, de politică, de dezinformare. Este vorba despre inegalitate. Inegalitatea veniturilor este cel mai interconectat risc. Inegalitatea duce la exacerbarea tuturor celorlalte riscuri, iar toate celelalte riscuri globale pe care le examinăm agravează la rândul lor inegalitatea veniturilor. Așadar, dacă există un element pe care trebuie să îl considerăm esențial, acesta este faptul că, dacă nu luăm măsuri care să răspundă nevoilor oamenilor în mijlocul tuturor acestor schimbări, ne putem aștepta la o polarizare socială și mai accentuată”, a declarat Saadia Zahidi, Directoare generală și membră a Consiliului de administrație a Forumului Economic Mondial.

În cadrul conferinței au avut loc numeroase discuții și studii de caz despre rolul AI în educație sau apărare și despre cum AI impactează viața copiilor, studenților și a vârstnicilor. Ministra Educației din Estonia a vorbit despre faptul că în Estonia au introdus tehnologia în școli, însă nu s-au gândit suficient la procesul de învățare, la ce se întâmplă cu capacitățile umane atunci când oamenii lucrează cu tehnologia. Aceasta a vorbit despre importanța regândirii procesului de învățare în sala de clasă și a spus că cei care vor ști să folosească AI-ul vor fi protejați de AI.

Printre inovatorii care au fost invitați să prezinte exemple de bună practică în folosirea AI s-a numărat Paul Apostol, fondatorul Digital Nation, o organizație care proiectează și dezvoltă soluții AI personalizate.

Acesta a prezentat un studiu de caz despre un asistent AI dezvoltat în parteneriat cu Kaufland România, conceput pentru a sprijini tinerii să își identifice abilitățile, să își creeze un CV relevant și să se pregătească pentru interviuri prin simulări practice. Prezentarea a avut ca punct de plecare povestea Dariei, o tânără de 22 de ani din România care, în ciuda studiilor de masterat și a experienței în predarea lecțiilor private de pian, nu își găsea un loc de muncă. Cu ajutorul asistentului AI, ea a reușit să își valorifice atuurile și să se angajeze.

În acest context, Paul Apostol a evidențiat o problemă majoră la nivel european: 63% din participanții unui studiu intern spun că cea mai mare dificultate e găsirea unui loc de muncă care nu necesită experiență. Acest lucru arată o dificultate în rândul tinerilor de a-și traduce competențele în termeni relevanți pentru piața muncii. Studiul a arătat cum soluțiile bazate pe inteligență artificială îi ajută pe tineri să capete încredere și le ușurează tranziția către cariere adaptate cerințelor actuale ale pieței.

„A fost o onoare că Digital Nation, o organizație românească, a ajuns pe scena internațională alături de lideri globali. Sala a fost plină, participanții foarte interesați. Am primit cereri de pilot din Singapore și din Marea Britanie, ceea ce arată impactul real al inițiativei noastre”, a declarat Paul Apostol, fondator Digital Nation.

În organizarea conferinței Viitorul Muncii în Era AI s-a implicat și David Timiș, lider de opinie în AI, care colaborează cu World Economic Forum, BlueDotImpact și Global Governance Institute.

„Ne aflăm într-o țară precum Letonia, care este mult mai mică și mult mai puțin dezvoltată economic decât România. Aceasta este o țară care depășește așteptările, la fel ca Estonia și, într-o oarecare măsură, Lituania. România este cel mai bun exemplu de țară care nu se ridică la înălțimea potențialului său, ceea ce înseamnă că putem face mult mai mult, atât din punct de vedere economic, în ceea ce privește inovarea și startup-urile, cât și din punct de vedere al elaborării politicilor. Ne-ar plăcea foarte mult, și mie personal, ca cetățean român, să avem o reprezentare mult mai bună a deputaților români sau a europarlamentarilor români la astfel de evenimente, pentru că nu avem suficientă reprezentare. Ar trebui să avem o delegație românească formată din factori de decizie, reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri pentru a face cu adevărat un pas înainte”, a declarat David Timiș, lider de opinie în AI.

DiFine PR, reprezentată de Diana Iosu (fondator, Corporate Communication and Business Senior Advisor DiFine PR), Denisa Morariu-Tamaș (Strategic Client Relations Director) și Delia Marinescu (Communications Manager), a participat la conferință pentru a perfecționa serviciile pe care le oferă clienților săi. 70% din portofoliul DiFine PR sunt companii din domeniul tehnologic.