Noua generatie de consumatori

<p> <strong>Sunt produsul exclusiv al unui nou sistem de functionare a societatii si au un avantaj urias fata de marketeri si alte generatii de consumatori – accesul facil si nelimitat la informatie. Greu de atins prin marketingul traditional, functioneaza dupa reguli si repere total noi, iar brandurile sunt nevoite sa-i urmeze.</strong></p> <p>  </p> <p>  </p> <p> Ce ii motiveaza acum pe tineri? Care sunt valorile in care ei mai cred? Pe ce sunt ei dispusi sa-si cheltuiasca banii? Cum se raporteaza la branduri? Cum percep ei publicitatea? Sunt doar cateva dintre intrebarile la care marketerii ar trebui sa gaseasca raspunsuri cat mai ancorate in realitate pentru a putea stabili reperele de comunicare cu tinerii consumatori. “Nu ne regasim deloc in oferta televiziunilor. Mai vad ceva pentru ca e televizorul deschis de parinti si trec prin zona in acel moment. Nu exista un program pe vreunul din canalele noastre care sa ma faca sa imi doresc sa-l urmaresc.” Este declaratia unui adolescent al zilelor noastre participant la studiul realizat de GfK Romania despre noua generatie de consumatori, cei cu varste cuprinse intre 15 si 20 de ani.</p> <p>  </p> <p> Studiul arata ca mediile clasice (TV, radio, presa scrisa) nu mai fac parte din activitatile de timp liber preferate de tineri. Timpul in fata televizorului sau ascultand radioul a fost inlocuit de timpul petrecut in fata calculatorului, conversand cu Stugrupul de prieteni in retelele sociale, si de iesirile in oras cu acestia. Insa nu numai consumul de media si modalitatile de a-si petrece timpul liber s-au schimat. Au intervenit si schimbari la nivel de comportament si consum, in general, precum si de raportare la branduri.</p> <p>  </p> <p> Le place sa se simta liberi si sa se exprime, vor sa fie ascultati. Si se tem de rutina. Acestea sunt  caracteristicile preponderente ale tinerilor din ziua de azi. Pornind de la aceste premise, ce le ramane marketerilor de facut? O recomandare ar fi sa incerce “sa tina aproa pe” de ei. “Un brand trebuie sa provoace. Lucrurile trebuie sa se desfasoare acolo unde se afla tinerii care, de altfel, au o mare disponibilitate la a experimenta”, sub liniaza Oana Mirila, director cercetare calitativa la GfK Romania, cea care s-a ocupat de coor dona rea studiului “Generatia Converse – un portret al generatiei 15-20 de ani in Romania”. Pe de alta parte, reprezentanta GfK atrage atentia ca tinerii nu prea stiu ce sa ceara, insa stiu foarte bine sa evalueze.</p> <p>  </p> <p> Primii pasi ar trebui sa fie facuti de marketeri sau oferta se poate construi din mers, impreuna cu tinerii. “Construitul impreuna cu ei este singura cale de a-i avea aproape”, crede Oana Mirila. Publicitatea este perceputa de catre tineri ca o simpla modalitate de promovare si manipulare, ceva agasant si unul dintre motivele pentru care unii dintre ei nu se uita la televizor. “Reclamele ar trebui sa insemne creativitate, originalitate, ceva care sa te surprinda”, este de parere unul dintre adolescentii intervievati de GfK. Unora le plac reclamele, insa de multe ori ajung sa fie dezamagiti deoarece simt ca le insulta inteligenta.</p> <p>  </p> <p> Ce ii face pe tineri sa perceapa publicitatea asa? “Probabil ca genul acesta de atitudine vine si pe fondul faptului ca sunt mult mai informati. Este de departe generatia care a avut acces la informatie mult mai mult si vehiculeaza informatia cu placere”, explica Oana Mirila. Mai mult decat atat, ei sunt generat ia care considera ca “e cool sa nu fii cool”. Se opun ideii de trend pentru ca le place sa fie cei care stabilesc tendintele. Dincolo de atitudinea aceasta rebela care de altfel se regaseste in ADN-ul majoritatii tinerilor pana in 20 de ani, Oana Mirila atrage atentia asupra faptului ca marketerii trebuie sa constientizeze ca au de-a face cu niste oameni foarte bine informati, iar brandul trebuie sa fie prezent preponderent in mediile de unde tinerii isi iau informat iile. In randul tinerilor “trendsetteri”, specialistii GfK au identificat doua categorii: “rebelii dinamici”, cei carora le place sa se expuna, isi asuma rebeliunea, simt nevoia de actiune, gandesc pragmatic si vor ca lucrurile sa se intample repede, aici si acum, respectiv “intelectualii ana litici”, mai predispusi catre analiza si introspectie, care au nevoie de mai mult control si repere mai clare si care sunt mai atasati de mijloacele clasice de comunicare.</p> <p>  </p> <p>  </p> <p> <strong>LA GENERATIE NOUA, REPERE NOI</strong></p> <p> Spre deosebire de acum patru, cinci ani, studiul GfK arata ca tinerii de azi sunt mult mai reticenti in a-si alege  modelele. Exista oameni pe care-i admira, majoritatea sunt din lumea artistica, insa nu din showbiz. Tinerii par mai degraba atrasi de tot ceea ce inseamna cultura, teatru neconventional, underground, noul val in cinematografie. Modelele nu mai sunt atat de clar conturate ca in trecut si mai mult decat atat nu mai sunt atat de bine puse pe piedestal. “Tinerii admira mai mult valori punctuale decat o persoana in ansamblul ei si sunt indragostiti de tot ceea ce inseamna nonconformism”, precizeaza Oana Mirila.</p> <p>  </p> <p>  </p> <p> <strong>PUTEREA DE CUMPARARE</strong></p> <p> Desi financiar depind de parinti, decizia de cumparare le apartine. Ei decid ce haine sau telefon vor sa li se cumpere. In plus, din studiul GfK reiese ca tinerii sunt predispusi la tot felul de activitati si colaborari part-time pentru a mai castiga niste bani. Fata de acum 10-15 ani, generatia tinerilor de azi tinde catre o maturizare mult mai rapida. Pe de o parte, maturizarea este determinate de faptul ca sunt obligati sa acumuleze mai multa informatie, mult mai repede. Pe de alta parte, timpul de interact iune cu familia care este din ce in mai redus. Prin urmare, petrecand mai mult timp intre ei, cresc sub stantial valoarea si relevanta grupului la care aleg sa se raporteze.</p>