Romania inoveaza

<p> <strong>Avem inventatori premiati la nivel mondial, deschizatori de drumuri in domenii esentiale, dar acestia sunt prea putin cunoscuti la ei acasa. Am pornit sa redescoperim romanii care au schimbat istoria si sa ii aducem in prim-plan pe cei care nu doar continua aceasta traditie, ci isi croiesc propriul drum prin cea</strong> <strong>mai puternica forta a schimbarii: inovatia. Biz lanseaza odata cu acest numar special campania “Sustinem inovatia!”, realizata impreuna cu DDB. </strong></p> <p>  </p> <p> Doar 0,2% din Produsul Intern Brut este alocat in Romania cercetarii, care reprezinta sursa principala de inovatii. Din acest procent, 0,12% vin din sectorul public si 0,08% din cel privat. Suntem foarte departe de tinta de 3% din PIB stabilita la nivelul Uniunii Europene pentru 2020. Si asta in conditiile in care Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica estimeaza ca o crestere a cheltuielilor de cercetare- dezvoltare cu 0,1% din PIB poate creste produsul intern brut cu aproximativ 1,2% pe termen lung, deci beneficiile sunt mai mult decat evidente. Elvetia, de exemplu, investeste 3% din PIB in cercetare (2,2% din privat si 0,8% din sectorul public). In cadrul Uniunii Europene, Romania se afla la coada clasamentului, in grupul tarilor cu “inovatii modeste”, alaturi de Bulgaria, Letonia si Polonia. Romania este doar in fata Bulgariei in acest clasament al performantei inovatiei, realizat de Comisia Europeana prin Innovation Union Scoreboard.</p> <p>  </p> <p> Mai grav este ca nici macar inovatiile certificate la nivel international nu se bucura de sprijinul (financiar sau nu) al statului. “Am propus proiectul Aeria pentru a fi finantat partial din fonduri publice si evaluatorii au plasat acest proiect doar pe locul 38 din 80 depuse, in timp ce la Geneva am luat Marele Premiu din o mie de inventii aflate in competitie”, spune Mircea Tudor, fondator al MB Telecom, companie care detine 14 brevete de inventii nationale si internationale. Si e vorba despre brevete in domenii aplicabile in economia reala: securitatea transfrontaliera, securitatea aeroportuara si bancara, tehnologii medicale, metalurgie, transporturi.</p> <p>  </p> <p> Compania a reusit practic imposibilul, castigand doua mari premii in decurs de patru ani la salonul international de inventii de la Geneva – fapt nemaiintalnit in istoria competitiei. Cel mai recent premiu, obtinut in aprilie, a fost pentru Roboscan 2M Aeria, dispozitiv care poate scana avioane intregi in cateva minute si despre care veti afla mai multe detalii in continuare. Am pornit de la exemple precum cel al lui Mircea Tudor si MB Telecom pentru a lansa proiectul Biz si DDB de sustinere a inovatiei si ino vatorilor din Romania. Daca aceste proiecte revolutionare nu sunt popularizate si sustinute, se pot pierde sau pot fi valorificate in beneficiul altor state. Apoi, am identificat cinci domenii- cheie in care romanii au avut o contributie decisiva, dar in care fac si astazi diferenta. Sunt povesti care ne-au facut sa declaram fara nicio urma de sovaiala ca merita sa sustinem inovatia.</p> <p>  </p> <p> <strong>O POVESTE COMPLICATA</strong></p> <p> Antreprenorul Mircea Tudor (56 de ani) este un om de echipa. De altfel, Roboscan (inventia de acum patru ani), dar si Roboscan 2M Aeria (scannerul de avioane recent premiat la Geneva) sunt si meritul colegilor sai din MB Telecom, care au facut posibile aceste inovatii. Totusi, chiar daca gandirea colectiva a dus la aceste realizari, cele mai bune idei incep de la o singura persoana. Iar cea mai buna rezolvare combina sclipirea individuala cu cea colectiva.</p> <p>  </p> <p> Inginerul Mircea Tudor este mai mult decat administratorul grupului, este liderul dar si managerul unui colectiv de inventatori in serie. Cand stai de vorba cu investitorul MB Telecom dar si al Centrului Est European pentru Cercetare Aplicativa Interdisciplinara, nu stii asupra careia din ideile sale sa te opresti mai intai. Pentru ca cea mai recenta realizare, Roboscan 2M Aeria, nu este intamplatoare intr-o firma precum MB Telecom. Desi o echipa de peste 30 de specialisti a lucrat intens la acest proiect, in paralel compania a demarat altele, viabile si cu un potential mare la cel mai important salon de inventii. Practic, Mircea Tudor pune caramida cu caramida bazele unei companii bazate pe proprietate intelectuala, cu investitii in cercetare care se intorc in economie, dar si in profitul firmei.</p> <p>  </p> <p> MB Telecom detine in prezent 14 brevete de inventii nationale si internationale si are o rata de brevetare de minimum doua brevete noi pe an, in diverse domenii precum securitatea transfrontaliera, securitatea aeroportuara si bancara, tehnologii medicale, metalurgie, transporturi. Ce ingrediente sunt totusi necesare pentru a face bani din cercetare? “O astfel de poveste se bazeaza obligatoriu pe cativa piloni principali: inspiratie, curaj, consecventa, sacrificiu si rabdare. Oricare din ei ar lipsi, povestea incepe sa schioapete, iar rezultatele pot intarzia pana la limita resemnarii, descurajarii sau blazarii”, apreciaza Mircea Tudor. Iar exemplul sau confirma spusele.</p> <p>  </p> <p> Din 1992 pana in 2008, desi a avut mai multe brevete, castigurile nu au fost pe masura muncii. “Primii bani din cercetare i-am facut cu alarme auto. Le cumparam din Coreea si le instalam pe masini”, isi aminteste Mircea Tudor. In Centrala Constructii Cai Ferate, unde s-a format inginerul electronist Tudor, s-au pus bazele viitoarei sale pregatiri profesionale multidisciplinare. “Lucram in zona de utilaje speciale, aduse din import, la care nu existau piese de schimb si eu trebuia sa le tin in functiune. A trebuit sa invat toate componentele si sa invat hidraulica, mecanica si tot asa, ca sa pot face un diagnostic corect si rapid”, mai spune el. Din pasiune pentru inginerie tehnologica, Tudor a inceput sa investeasca in cercetare din 1994. “Am facut prima aprindere electronica cu cartograma de avans memorata pentru Dacia Nova (in 1995). Era o idee revolut ionara pentru atunci.</p> <p>  </p> <p> Urmatorul mare proiect l-am facut in 2000, cand am inceput sa investesc in sisteme de scanare. In 1994 – 2000, nu am mai avut bani de investitii. Proiectul din 1995 s-a incheiat cu o pierdere de 180 milioane lei (la nivelul acelor ani), pentru ca aveam contract cu Dacia sa facem aprinderi electronice, iar toamna au hotarat sa puna aprindere Bosch si au reziliat contractul cu noi. Am tras trei ani pana am recuperat pierderea, am fost la limita falimentului”, suna  povestea pana la succesul Roboscan din 2008 de la Geneva.</p> <p>  </p> <p> MB Telecom a inceput sa se preocupe de proiecte de securizare a frontierelor din anul 2000, in 2001 a intrat pe sisteme clasice de scanare a bagajelor, in 2002 pe scanare de containere, iar in 2004 a inceput sa lucreze la Roboscan, ca in 2012 sa lanseze unicatul mondial – Roboscan 2M Aeria.</p> <p>  </p> <p> <strong>PAS CU PAS</strong></p> <p> Proiectul de cercetare pentru generarea unei solutii de scanare a avioanelor a inceput in 2009, imediat dupa adjudecarea Marelui Premiu al Salonului de Inventii si Produse Noi de la Geneva cu solutia de scanare a camioanelor. “Pana in prezent am reusit sa generam aceasta solutie, dar cercetarea abia incepe, avand in vedere ca deschidem un domeniu de cercetare si aplicatii total nou pe plan mondial si care are potentialul de a se dezvolta arborescent catre aplicatii dintre cele mai diverse, pornind de la controlul rapid al avioanelor ca aplicatie de securitate frontaliera si terminand cu controlul nedistructiv al structurii de rezistenta a avioanelor, sau inspectia aparatelor de zbor (avioane, elicoptere) dupa ce au fost mitraliate in misiuni de lupta”, explica Tudor.</p> <p>  </p> <p> La proiect au participat peste 30 de specialisti in diferite domenii din cadrul MB Telecom si al Centrului Est European pentru Cercetare Aplicativa Interdisciplinara (ce apartine de MB Telecom). Costurile alocate pana acum depasesc 8 milioane de euro si au fost asigurate integral din resursele proprii ale companiei. Certitudinea ca proiectul poate deveni viabil a venit dupa trei ani de cand unul din membrii echipei, cercetatorul Costel Sima, a propus o idee aparent nebuneasca, sa intoarca cu 90 de grade perspectiva scanarii. “Ideea a fost respinsa in bloc la prima ei expunere, dar, la o analiza detaliata, s-a dovedit a fi singura viabila si a devenit subiectul de nesomn al tuturor colegilor. Imediat am inceput sa creionam si solutiile constructive pentru prima generatie de prototip”, povesteste Tudor din etapele de consultari si creatie ale echipei sale.</p> <p>  </p> <p> Prima generatie de scanner pentru avioane model Aeria a fost lansata imediat dupa expunerea prototipului la Geneva. Costurile variaza intre 3 si 5,5 milioane de euro, in functie de configuratie, tipodimensiune si optiuni. MB Telecom are resursele necesare producerii lui in mai multe exemplare daca exista cereri in acest sens. Este vorba de capacitate tehnologica, resurse umane competente, knowhow, logistica si dotarea necesara. “Avem resurse atat proprii, respectiv profitul anilor trecuti, pe care il reinvestim aproape integral in cercetare, cat si atrase, respectiv finantari din credite bancare si poate fonduri publice de cercetare”, puncteaza Mircea Tudor. Pentru moment, nimic nu l-ar putea determina pe investitorul MB Telecom sa vanda brevetul de inventie si producerea scannerului catre alte companii. “Avem ambitia si mandria nationala ca primele scannere de avioane din lume sa poarte eticheta «Fabricat in Romania». Am aceasta datorie, atat fata de colegii mei care l-au gandit si conceput, cat si fata de tara noastra, pe care dorim sa o facem cunoscuta ca potential furnizor de tehnologii inalte si inovatoare”, mai spune el.</p> <p>  </p> <p> Pe masura ce avanseaza in marketingul acestui produs, specialistii companiei din Romania descopera ca paleta potentialilor clienti se intinde pe un evantai foarte larg si cuprinde autoritatile aeroportuare, autoritatile de control la frontiera, constructorii si firmele de mentenanta pentru avioane, sectorul militar de aviatie, aviatia privata si liniile aeriene. In Romania, clienti pot deveni Vama Romana, Politia de Frontiera, administratiile aeroporturilor internationale si compania Tarom.</p> <p>  </p> <p> <strong>UNICAT MONDIAL</strong></p> <p> MB Telecom, in parteneriat cu Centrul Est European pentru Cercetare Aplicativa Integrata (CEECAI), a castigat Marele Premiu la editia 41 a Salonului de Inventii si Produse Noi de la Geneva, cu singurul scanner de avioane din lume – RoboScan 2M Aeria. Marele Premiu adjudecat a facut ca MB Telecom sa fie singurul concurent care a reusit sa castige distinctia de doua ori in istoria de 41 de ani a salonului. Inventia romaneasca, prezentata la Geneva ca prototip functional, are la baza o tehnologie unica in prezent in lume care poate radiografia in cateva minute fuzelajul si aripile unui avion, cu scopul de a identifica orice obiecte de contrabanda sau amenintari aflate la bord sau ascunse in cavitatile tehnice ale avionului. Ca aplicatie militara, scannerul poate diagnostica in timp foarte scurt si aparatele de zbor mitraliate, cu scopul de a determina rapid daca acestea mai pot zbura in deplina siguranta sau necesita interventii urgente.</p> <p>  </p> <p> La realizarea acestui produs de mare complexitate a lucrat timp de patru ani un colectiv interdisciplinar coordonat de Mircea Tudor, presedinte al MB Telecom si al CEECAI, colectiv care cuprinde peste 20 de specialisti in fizica nucleara, electronica industriala, software, automatizari, actionari hidraulice, structuri mecanice, tehnica automobilului, transmisie si procesare de date, dintre care: Constantin Sima – a creionat ideea de baza a solutiei tehnice; Doru- Petru Munteanu – responsabil integrare proiect; Nicusor Birsan, Ovidiu Popovici si Emil Studineanu – proiectare si realizare imagistica; Radu Tudor – responsabil realizare prototip; Emil Mieilica – responsabil IT si dezvoltare software; Andrei Iacobita – proiectare si realizare solutii de automatizare; Sergiu Semenescu si Nelia Giurescu – design si multimedia; Emil Axinte si Zsolt Papp – proiectare mecanica.</p> <p>  </p> <p> La Marele Premiu de anul acesta se adauga inca o prestigioasa distinctie obtinuta de compania lui Mircea Tudor: Premiul International al Presei, pentru SRS – un sistem revolu tionar destinat securizarii bancomatelor in vederea prevenirii furturilor de informatii stocate pe cardurile bancare, despre care veti afla mai multe in paginile ce urmeaza.</p> <p>  </p> <p> <strong>LASER CONTRA CANCERULUI</strong></p> <p> Dupa cum spuneam, in MB Telecom se lucreaza si la alte proiecte cu aplicabilitate mare in viata de zi cu zi. Mircea Tudor lucreaza acum cu echipa sa la o solutie noua cu origine in Belarus, pentru eradicarea cancerului. Medicamentul adus in atentie de partenerii din Belarus se cheama Fotolon si se bazeaza pe fotoni care se duc si se grefeaza singuri pe celulele canceroase, dupa care un laser vine si iradiaza tesutul. Raza laser face ca fotonii sa se incalzeasca si sa distruga numai celula pe care sunt grefati. “Este o metoda mult mai ieftina decat oricare dintre metodele actuale si cu rata foarte buna de succes. Nu este pentru orice tip de cancer, doar  pentru cele la care se poate ajunge cu laserul la organ, care se deschid prin interventie chirurgicala”, povesteste Tudor. Compania din Belarus care a inventat Fotolonul a facut teste clinice timp de cinci ani, inclusiv in Rusia, dar lucreaza cu el pe lasere empirice. Pentru dezvoltarea unei tehnologii laser mai  performante au apelat la MB Telecom, care ajuta la constructia acestuia, dar va prelua si distributia pentru toata Europa. Proiectul are doua componente: una de cercetareinovare si alta comerciala, de distributie. In acest sens se va infiinta o societate mixta care va manageria in viitor acest proiect. </p>