Afaceri in jungla urbana

De indata ce gradele din termometru se inmultesc, bucurestenii se indreapta invariabil in grupuri spre tot mai aglomeratul centru vechi al capitalei, in cautarea unei mese libere la una din terase. In spatele forfotei create zilnic de mii de tineri stau insa ani de investitii ale operatorilor, de experimente si de cautari ale conceptului perfect. Centrul istoric al Bucurestiului a fost vazut in ultimii ani drept un veritabil El Dorado din punctul de vedere al businessului. Numarul tot mai mare de vizitatori ai acestei zone a capitalei i-a determinat pe multi investitori cu sau fara experienta in domeniul HoReCa sa porneasca un business aici, convinsi ca in scurt timp se vor imbogati.

centrul vechiIn realitate, cainii nu fug cu covrigi in coada pe niciuna din strazile inghesuite ale centrului vechi si nu au facut-o nici in anii trecuti. Dovada vie a acestui fapt e numarul foarte mare de localuri nou-deschise care si-au incetat activitatea la nici sase luni de la inaugurare. Astazi, efervescenta investitiilor nesabuite in Centrul Vechi pare sa se fi domolit, insa efectul entuziasmului nejustificat al operatorilor de baruri si cafenele inca se face simtit. “Din aproximativ 150 de localuri din Centrul Vechi, 90 sunt in picioare sub aceeasi forma de mai bine de un an de zile, in timp ce restul de 60 se nasc si mor peste noapte”, explica Andrei Bijutescu, fondatorul portalului OrasulVechi.ro.

Una din erorile comune ale acestor investitori naivi tine de lipsa unui plan de afaceri. O alta problema tine de chiriile foarte ridicate. Pe strazile Selari si Smardan, cele mai populate din zona, chiria ajunge deseori la 50 de euro pe metrul patrat si nu de putine ori proprietarii solicitau chiar 100 de euro pe metrul patrat. “Multi vor spune ca sunt subiectiv, dar eu consider ca trebuie sa gandesti de doua ori inainte de a plati o chirie de peste 20 de euro pe metrul patrat. Proprietarii cer, iar atata timp cat sunt nebuni dispusi sa ofere, au loc aceste inchideri de localuri”, explica Bebi Oprea, fondatorul Bordello, unul din localurile de traditie ale strazii Selari. “Multi operatori accepta chirii prea mari, sperand ca vor obtine castiguri mari vara. Astfel, isi fac datorii din primele luni de functionare”, continua el.

Bebi Oprea, fondator Bordello

Bebi Oprea, fondator Bordello

Oprea este unul din jucatorii de traditie ai centrului istoric bucurestean, avand investitii in aceasta zona inca din 2003. A cunoscut atat perioadele slabe, in care nici concurenta, dar nici clientii nu se inghesuiau in zona, dar si etapele de dezvoltare ale centrului. “Eram convinsi ca businessul ne va iesi. La un moment dat iti pierzi speranta, aproape ca renunti, apoi iti revine elanul”, isi aminteste el. Privind retrospectiv, in urma cu 4-5 ani nu isi imagina ca centrul istoric se va dezvolta atat de rapid. Totusi, Bebi Oprea pune succesul economic al zonei mai putin pe arhitectura si istoria locului, ci mai degraba pe felul in care operatorii stiu sa promoveze distractia si modul in care le place romanilor sa isi petreaca timpul liber seara. A inaugurat Bordello in 2009 si isi aduce aminte cu amuzament de riscul pe care si l-a ales cu numele localului. “Vazusem in Dublin un bar numit Lily’s Bordello, mi-a placut cum arata un alt bar din Las Vegas, iar de la proprietarul spatiului aflasem ca aceasta cladire gazduise o casa de toleranta in trecut. Mi-am zis ca nu am cum sa nu profit de asta”, isi aminteste el.

Decizia de a numi barul Bordello a fost riscanta, insa feedback-ul primit din partea presei, apoi a consumatorilor a fost unul pozitiv. Avand o experienta vasta de consultanta in zona de amenajare si management al localurilor, Oprea a reusit sa propuna in peisajul centrului vechi un concept nou, de la design la muzica, servicii si meniu.

CAPCANA CHIRIILOR

Intr-un mediu in care barurile se inchideau si reinventau cu o viteza ametitoare, Bordello a ramas un reper, in ciuda faptului ca o parte din noii jucatori aleg sa copieze conceptul barurilor cu continuitate. Dincolo de servicii, unul dintre atuurile sale tine tocmai de planul de afaceri mentionat mai devreme si de negocierea chiriei pe o perioada mai indelungata, de aproximativ zece ani. Unul dintre principiile sale atuuri tine de procentul pe care il au chiria si costul de ocupare din totalul cifrei de afaceri. “Un indice pentru costul corect al chiriei pentru un restaurant sau bar in SUA si Marea Britanie e de 8% din cifra de afaceri. Pun pariu ca, daca mergem oriunde in centrul istoric, vom afla ca chiria plus costurile de ocupare sar de 15%. In acest sens, suntem atipici. Cunosc oameni care platesc chirii de 30% din cifra de afaceri in Centrul Vechi”, spune fondatorul Bordello.

Dragos Petrescu

Dragos Petrescu, proprietar Trotter Prim (Caru’ cu Bere, Hanu’ Berarilor, City Grill, Trattoria Buongiorno)

O explicatie pentru un astfel de risc este traficul foarte ridicat. Potrivit lui Dragos Petrescu, proprietarul grupului Trotter Prim, intr-o zi de weekend de vara nu mai putin de 40.000 de turisti strabat strazile centrului vechi, iar in timpul saptamanii numarul acestora scade la jumatate. Petrescu, un jucator important din HoReCa, a cunoscut la randul lui toate etapele de transformare ale centrului istoric. Are nu mai putin de patru localuri din Centrul Vechi – Caru’ cu Bere, Trattoria Buongiorno si doua unitati City Grill – si a anuntat deschiderea unui alt local, Hanu’ Berarilor, la finele acestui an, pe strada Gabroveni, in urma unei investitii de 400.000 de euro.

LINISTEA DE DUPA FURTUNA

Asemeni lui Oprea, si Dragos Petrescu e de parere ca nivelul chiriilor de peste 10% din cifra de afaceri a localurilor a fost in anii trecuti unul din principalele motive pentru care am asistat la ritmul alert de inchideri si deschideri de localuri. Cu toate acestea, Petrescu constata sfarsitul furtunii, pe fondul maturizarii businessurilor din zona. “2013 a fost un an de atingere a maturitatii a centrului vechi. Dupa o crestere abrupta incepand cu 2007-2008 am constatat la finele lui 2012 si in 2013 o intrare pe viteza de croaziera a afacerilor de tip HoReCa. E un fenomen normal, pentru ca, dupa deschideri de locatii la fiecare luna, s-a ajuns la un moment in care piata este acoperita. Cand vorbesc de maturitate ma refer la cresteri ale cifrei de afaceri de un digit, maximum doi”, explica el. Spre deosebire de majoritatea localurilor din centru, restaurantele lui Dragos Petrescu nu au nevoie de rebranding o data la cativa ani.

Dimpotriva, profita din plin de numele puternic pe care il au in piata. Caru’ cu Bere este unul dintre cele mai importante restaurante din Romania, in timp ce Hanu’ Berarilor si reteaua City Grill au la randul lor nume bine ancorate in peisajul local. Desi restaurantele din Centrul Vechi insumeaza aproximativ 30% din numarul localurilor controlate de Petrescu, ponderea in veniturile totale ale grupului este mai mare. “Peste 50% din business provine din centrul istoric, pentru ca acolo detinem restaurante de mari dimensiuni. Caru’ cu Bere, care este restaurantul-catedrala al Bucurestiului, ajunge la 600 de locuri vara, Hanu’ Berarilor la 800 de locuri”, spune el. Desi in centrul istoric a preluat toate localurile sub forma de inchiriere, antreprenorul detine in proprietate patru din cele 15 localuri pe care le conduce si nu exclude achizitia unor spatii in centru.

Andrei Bijutescu

Andrei Bijutescu, fondator OrasulVechi.ro

Odata cu maturizarea centrului istoric, concurenta a devenit mai acerba, iar jucatorii, mai profesionisti. Astfel, pentru a se diferentia, isi canalizeaza investitiile in strategii de marketing, programe artistice speciale, social media si aplicatii mobile. “Pe strada Covaci exista restaurantul Colonial, care si-a facut foarte bine lectiile si a selectat un anumit tip de public. Il au ca director artistic pe Berti Barbera, iar chef-ul este Manuela Paraschivescu, care are o aura de guru prin prisma aparitiilor la TV. O astfel de investitie e piperata, dar duce la o pozitionare adecvata”, explica Andrei Bijutescu.

INVAZIA VESTULUI

In centrul istoric al Bucurestiului se gaseste cea mai ieftina bere la halba din toate zonele similare ale capitalelor europene, potrivit lui Dragos Petrescu, insa acest aspect nu este neaparat o piedica pentru business. Astazi, cresterile de un digit ale veniturilor amintite de fondatorul City Grill se datoreaza in primul rand turistilor straini, dornici sa bifeze o noua capitala europeana de pe lista si sa se bucure de distractie low cost. “Daca un cetatean strain vine in Bucuresti, are din nefericire un numar relativ restrans de obiective pe care le poate bifa in patru zile. Vorbim de Muzeul de Istorie, Muzeul Taranului Roman si Muzeul Satului, Casa Poporului si Caru’ cu Bere. Tocmai de aceea, apoximativ 35% din clientii Caru’ cu Bere sunt straini”, spune Petrescu.

Totusi, acesta marturiseste ca atragerea acestui segment de clienti nu a facut parte niciodata din planurile sale, ci mai degraba ei au aparut ca un “bonus”. La fel sunt perceputi de majoritatea operatorilor HoReCa din regiune, intrucat in momentul de fata centrul istoric nu pare sa aiba o coerenta la nivel de comunicare pentru turistii straini; singurul punct de informare se afla in pasajul de la Universitate. Cu toate acestea, turismul continua sa le aduca operatorilor venituri considerabile, pe fondul unui consum mai ridicat. “Nu e nevoie de 100 de turisti straini pentru a compensa lipsa a 100 de romani plecati la mare vara, ci doar de 20-30”, spune Bebi Oprea.

FASHION PE STRAZI INGUSTE

Desi boom-ul noilor businessuri pare sa se fi stins anul trecut, cresterile moderate le-au luat locul si nu par sa dispara prea curand. Urmatoarea etapa de dezvoltare a centrului istoric nu va fi insa influentata de localuri, ci de retail. Daca in prezent retailul de tip fashion nu controleaza mai mult de 10% din businessul generat de Centrul Vechi, dinamica s-ar putea schimba in urmatorii ani. “In urmatorii zece ani ma astept la un echilibru de 50% – 50% intre HoReCa si retail, fiindca in orice centru istoric din lume exista o prezenta puternica a retailului de tip fashion in aceste zone. Ma astept ca jucatori locali si internationali sa vina in numar important in Centrul Vechi al capitalei”, e de parere Dragos Petrescu.

Daca H&M e primul brand cunoscut care si-a facut aparitia pe strazile centrului istoric, alte nume grele din retailul vestimentar precum Koton sau C&A si-au manifestat interesul pentru deschiderea unor astfel de spatii. Operatorii de restaurante considera de bun augur acest trend, intrucat ar aduce un trafic mai mare in regiune si un public nou, dispus sa isi petreaca si timpul liber din primele ore ale zilei pe strazile populate de baruri si restaurante.

La mai bine de cinci ani de la haosul deschiderii de baruri in centrul istoric bucurestean, localurile cu durata de viata scurta pot fi inlocuite cu un alt tip de business, fie ca vorbim de retail sau de restaurante cu strategii pe termen lung. Astfel, inima agitata a Bucurestiului isi va putea gasi ritmul corect, cautat in ultimii zece ani.

Foto: Dreamstime.com