Alecsandra Ioniță: Alinierea programelor de wellbeing cu obiectivele de business

Alecsandra Ioniță: Alinierea programelor de wellbeing cu obiectivele de business

Reading Time: 9 minute

Specialistă pasionată în wellbeing și fondatoarea vizionară din spatele Wellbeing.ro, a obținut un master în Știința Nutriției de la Stanford University School of Medicine și o diplomă executivă MIT Neuroscience for Business. După 15 ani de zile, călătoria Alecsandrei Ioniță este văzută precum o fuziune captivantă a dobândirii de cunoștințe și un angajament neclintit pentru promovarea wellbeingului corporate. Am vorbit despre începuturi, diferențele dintre piața de atunci și cea de acum, provocări, precum și momente bune și ce își doresc clienții în acest moment.

Care au fost cele mai mari provocări la începutul business-ului?

Business-ul Wellbeing.ro a fost lansat în septembrie 2010 și a avut drept sursă de inspirație atât studiul Gallup (studiu realizat în SUA despre beneficii extra-salariale ale angajaților) cât și experiență mea personală pe care am avut-o în timpul studenției în State, unde am trecut printr-o serie de activități oferite de angajatorul meu în acel moment.

Începutul Wellbeing.ro a fost destul de greu, deoarece la momentul respectiv, acest concept părea un “moft” mai degrabă, decât o necesitate. Am fost nevoită să explic beneficiile concrete asupra productivității și sănătății angajaților și să argumentez în fața HR-ului și managementului companiilor cu studii, exemple externe și cazuri locale (care încă nu existau). Pe lângă aceste provocări, au existat și provocări legate de bugete, care erau fie limitate, fie inexistente.

Lipsa unor exemple locale de succes a fost una dintre provocările majore la început de business, deoarece nu am avut benchmark-uri locale sau studii relevante în contextul socio-economic românesc de atunci.

Cum au evoluat acestea în timp? Cum le-ai depășit?

Odată cu accesul la informație, globalizarea și deschiderea companiilor locale spre bune practici internaționale au jucat un rol crucial. Multinaționalele au introdus în România cultura beneficiilor extra-salariale cu sens – nu doar ca formă de recompensă, ci ca strategie de retenție și prevenție a burnout-ului. Accesul la studiile Galup, și acoperirea lor la nivel de Europa de Est  a adus date concrete despre legătura dintre wellbeing și engagement, productivitate, absenteism și fluctuația de personal. Dintr-o dată, wellbeing-ul a început să capete greutate strategică.

Provocările nu au dispărut, dar s-au transformat. Astăzi, nu mai trebuie să explic de ce e important wellbeing-ul, ci cum îl implementăm sustenabil, coerent și adaptat culturii fiecărei companii. Bugetele există, dar sunt gestionate cu prudență. Interesul este prezent, dar vine la pachet cu așteptări mari și cerințe clare de ROI.

Cât de greu este să fii primul într-un domeniu precum wellbeingul corporate în România?

În esență, a fi primul înseamna să educi piața, să răspunzi la întrebări dificile și uneori să mergi înainte fără validare externă. Dar mai înseamnă și să pui cărămizile unui drum care începe să se contureze. Acum 15 ani, când am început să construiesc inițiative de wellbeing în companiile din România, eram adesea privită ca un idealist. Termeni precum „sănătate emoțională”, „prevenție a burnout-ului” sau „cultură organizațională sănătoasă” sunau mai degrabă că un limbaj poetic, nu ca o strategie de business. La început, provocările au fost multiple și au fost de natură diferită: fie nu există o cultură organizațională care să includă wellbeing-ul în mod real, fie bugetele pentru astfel de inițiative erau inexistente.

Care au fost cele mai bune momente?

După 15 ani de muncă într-un domeniu care, la început, părea aproape inexistent în România, pot spune cu bucurie că au fost și momente care au confirmat că drumul ales a fost cel corect.

Câștigarea unor premii importante în cadrul galei Work-Life Balance, pentru proiecte de wellbeing implementate în companii din România, a fost unul dintre acele momente în care munca de ani de zile a primit validare publică. A fost mai mult decât un trofeu – a fost dovada că wellbeing-ul poate deveni parte din strategia reală a unei organizații și că impactul lui se vede și se simte.

După perioada dificilă a pandemiei, am simțit că angajații aveau nevoie de o reconectare cu propriul corp, cu echilibrul lor intern. Așa a apărut ideea de a crea o platformă completă – un one-stop-shop care includea și o aplicație de wellness, prin care companiile își puteau provoca angajații să facă mișcare, folosind metode de gamificare. A fost un pas important în digitalizarea wellbeing-ului și în crearea unei experiențe moderne și interactive.

Una dintre cele mai mari realizări a fost construirea unei metodologii integrate de implementare a programelor de wellbeing:

• Evaluare inițială – înțelegerea reală a nevoilor și problemelor din organizație.
• Branding-ul programului – pentru a-l face recognoscibil și relevant pentru angajați.
• Campanii de comunicare internă – aliniate cu stilul și cultura companiei.
• Implementare cu specialiști multidisciplinari.
• Măsurarea impactului final – pentru a demonstra eficiența și a putea îmbunătăți în viitor.

Acest tip de abordare a schimbat complet modul în care companiile priveau wellbeing-ul: nu doar ca pe o acțiune punctuală, ci ca pe o strategie coerentă, cu cap și coadă.

Dar cele de care ești cea mai mândră?

Sunt multe momente de care sunt profund recunoscătoare, dar cele care îmi rămân cel mai aproape de suflet sunt cele care vin ca o formă de recunoaștere a pasiunii și a muncii depuse în toți acești ani.

Faptul că astăzi sunt invitată, în mod constant, să particip la conferințe de business în calitate de expert în wellbeing, este o onoare și o bucurie sinceră. Acel moment în care munca din spate – care de multe ori nu se vede – se transformă în încredere, în apreciere și în oportunitatea de a contribui la dialoguri relevante la nivel de industrie, este, pentru mine, o confirmare că acest drum are sens.

De asemenea, invitațiile pe care le primesc pentru a răspunde în articole, studii sau materiale media despre evoluția pieței de wellbeing în România mă responsabilizează și mă inspiră să dau mai departe din ceea ce am învățat.

E un sentiment special să știi că vocea ta este ascultată și că experiența ta poate ajuta alți profesioniști, antreprenori sau companii să înțeleagă mai bine impactul real al unui program de wellbeing făcut cu cap, cu suflet și cu strategie.

Cum au evoluat cerințele clienților?

În ultimii ani, cerințele companiilor în ceea ce privește wellbeing-ul angajaților s-au schimbat radical. Dacă înainte vorbeam despre inițiative punctuale – un workshop, o sesiune de yoga sau un abonament la sală –, astăzi clienții caută soluții strategice, integrate și măsurabile.

Companiile vor programe personalizate, adaptate culturii organizaționale, dar și contextului socio-economic actual. Se pune accent pe rezultate clare, pe implicarea reală a angajaților și pe alinierea programelor de wellbeing cu obiectivele de business, nu doar cu cele de HR.

Pandemia a avut un impact profund asupra stării de bine a angajaților. A scos la suprafață fragilități pe care multe organizații nu le conștientizau până atunci: epuizarea mentală, izolarea socială, anxietatea, lipsa unui echilibru real între viața profesională și cea personală.

În același timp, pandemia a fost și un catalizator. A forțat companiile să regândească modul în care au grijă de oamenii lor. De atunci, cererea pentru programe de wellbeing mental, suport emoțional și leadership empatic a crescut semnificativ.

Astăzi, una dintre cele mai mari provocări este legată de reîntoarcerea la birou. Tot mai multe companii cer angajaților să revină la un mod de lucru hibrid sau chiar complet fizic, dar acest proces vine cu o doză de tensiune. Mulți angajați s-au obișnuit cu flexibilitatea lucrului de acasă, iar întoarcerea forțată, fără un dialog real sau fără o adaptare a culturii interne, poate duce la scăderea engagementului și la creșterea turnover-ului.

În acest context, wellbeing-ul capătă o nouă valență: nu mai este doar despre starea de bine individuală, ci și despre relația dintre angajat și organizație – despre cum construim încredere, despre cât de ascultată se simte vocea angajatului și despre cât de empatic este leadership-ul în fața schimbării.

Care sunt trendurile pentru 2025?

În 2025, wellbeing-ul în companiile din România nu mai este doar despre „a avea grijă de oameni” – ci despre a le crea contexte în care se simt văzuți, apreciați și conectați. După ani de muncă remote și incertitudini, provocarea actuală este reconectarea angajaților cu spațiul fizic de lucru, fără a sacrifica beneficiile flexibilității.

În acest sens, observăm câteva trenduri clare în cerințele companiilor:

Zile tematice & experiențe culturale. Companiile solicită din ce în ce mai des organizarea de zile cu tematică specifică: Ateliere creative de Mărțișor, Paște, Ziua Familiei la birou.

Zile “Food & Fun”, cu mâncare specială, activări și socializare informală.Activități de tip „team connection” care se concentrează pe bucuria de a fi împreună, nu doar pe obiective.

Spații de wellbeing sensorial. Cereri atipice, dar din ce în ce mai frecvente, includ:

• Coffee corners cu cafea de specialitate, oferită în spațiile de relaxare.
• Smoothie & juice bars, pentru un plus de energie și culoare.

Cât de mult este și consiliere și educație în ceea ce faceți voi?

Fiecare proiect pe care îl dezvoltăm include o componentă de consiliere strategică și una de educație – atât pentru echipele de HR, cât și pentru angajați. De ce? Pentru că wellbeing-ul nu este un produs pe care îl livrezi și gata. E un proces. E o cultură. Iar cultura se construiește prin înțelegere, dialog și învățare continuă.

 Înainte de orice implementare, ne așezăm la masă cu echipa clientului și explorăm:

1. Care sunt nevoile reale ale angajaților?
2. Ce provocări are organizația?
3. Ce înseamnă, pentru ei, un program de wellbeing reușit?

Acest pas de consiliere este esențial – pentru că ne asigură că ceea ce urmează nu e un sablon, ci o soluție adaptată. Iar componenta de educație e prezentă pe tot parcursul. Poate cel mai important: ne poziționăm ca parteneri, nu ca furnizori.

Oferim ghidaj constant, ajustăm pe parcurs, răspundem la întrebări și provocăm echipele să gândească dincolo de “beneficii” – să vadă wellbeing-ul ca parte din leadership, din brandul de angajator și din strategia de business.

Ce nu se știe încă despre serviciile pe care le oferiți, dar ar trebui?

Cred că ce nu se știe suficient – și ar merita să fie mai vizibil – este cât de personalizată și strategică este abordarea noastră. Nu venim cu un „catalog” de activități din care clientul alege și noi le livrăm. Wellbeing.ro este despre soluții construite împreună, în funcție de nevoile reale ale organizației, nu de ce „se poartă”.

Ce mai puțin se vede din afară, dar contează enorm:

• Măsurăm starea de bine înainte și după programe. Nu facem nimic doar de dragul bifării.
• Educăm – atât echipele de HR, cât și angajații, pentru ca wellbeing-ul să fie înțeles și susținut intern.
• Facem consiliere strategică – adică ne implicăm în co-crearea planurilor, în campaniile de comunicare, în brandingul programului. Suntem acolo de la idee până la raportul final.

Cum a fost anul 2024, din punct de vedere business?

Anii 2023–2024 au reprezentat o perioadă surprinzător de favorabilă pentru dezvoltarea businessului  în domeniul wellbeing-ului corporate. În contextul revenirii treptate la munca de la birou, multe companii au căutat soluții pentru a susține tranziția angajaților și pentru a facilita reintegrarea într-un mediu colectiv.

Această schimbare a stimulat cererea pentru servicii de wellbeing, întrucât organizațiile au devenit tot mai conștiente de importanța sprijinului psiho-emoțional și a creării unui sentiment de apartenență în rândul angajaților. Astfel, au început să investească în programe menite să susțină echilibrul emoțional, sănătatea mintală și coeziunea echipelor – toate acestea contribuind la un climat organizațional sănătos și producti

Cum ai început 2025 și ce îți propui până la final de an?

Anul 2025 a debutat cu o dinamică socio-politico-economică complexă, care a generat atât provocări, cât și oportunități pentru antreprenorii din domeniul wellbeing-ului corporate.

Pe fondul incertitudinilor politice interne și al presiunilor economice cauzate de inflație și instabilitate fiscală, multe companii au fost nevoite să își reevalueze strategiile de resurse umane și să prioritizeze inițiativele care contribuie direct la retenția angajaților și la consolidarea culturii organizaționale.

În acest context, cererea pentru servicii de wellbeing a continuat să crească, fiind susținută de nevoia companiilor de a crea un mediu de lucru echilibrat și rezilient. Reîntoarcerea graduală a angajaților la birou – fie în formule hibride, fie full-time – a adus în prim-plan importanța sprijinului psiho-emoțional, a prevenției burnout-ului și a reconectării interumane.

Astfel, începutul anului 2025 s-a conturat favorabil pentru businessul meu, prin consolidarea parteneriatelor deja existente și deschiderea către noi colaborări. Companiile au devenit tot mai interesate de soluții personalizate, integrate și sustenabile, ceea ce a oferit oportunitatea de a inova și de a răspunde mai eficient la nevoile reale ale angajaților.

Cum găsești inspirație?

Fiind o persoană creativă, inspirația pentru dezvoltarea businessului meu vine adesea dintr-o combinație de curiozitate autentică și deschidere către ceea ce se întâmplă dincolo de granițele României. Urmăresc constant trendurile internaționale în wellbeing, sănătate mintală, dezvoltare personală și cultura organizațională, cu scopul de a înțelege direcțiile globale și de a anticipa nevoile emergente ale angajaților.

Ceea ce mă definește este capacitatea de a filtra aceste influențe printr-o lentilă locală – identificând ce poate fi relevant, fezabil și sustenabil pentru piața din România. Adaptarea nu înseamnă doar „traducerea” unor concepte, ci o reinterpretare a lor în funcție de cultura organizațională locală, mentalitatea angajaților, precum și de contextul economic și social în care ne aflăm.

Inspirația vine și din dialogul constant cu clienții, cu specialiștii din domeniu, dar și din propriile observații asupra modului în care echilibrul emoțional și bunăstarea psihologică sunt percepute în companiile românești. Îmi place să creez soluții care nu doar să fie inovatoare, ci și profund ancorate în realitatea celor care le folosesc.